about the details that make the difference

Corect! :)

2012-01-29T12:33:00.001+02:00

Cum chefuia Constantin Brâncuşi

2012-01-29T12:26:00.001+02:00

Una dintre petrecerile de pomină a avut loc în anul 1924.În anul 1924, intelectualii bucureşteni, scriitori, artişti plastici sau pur şi simplu „chibiţii" acestora au fost cuprinşi de o vie animaţie la vestea că „vine Brâncuşi". Această ştire a şi devenit un adevărat salut atunci când se întâlneau pe stradă. Iar Brâncuşi a venit, ceea ce a prilejuit grupului avangardiştilor, Tristan Tzara, H. Maxy, Marcel Iancu şi Ion Vinea, să ofere mese festive şi întâlniri la cafenele, secondate întotdeauna şi de o armată de veleitari la nemurire. Dar, într-o zi, Păstorel Teodoreanu, cunoscut pentru epigramele lui şi „cronica gastronomică" din diferite reviste, a propus să se organizeze o masă la care Brâncuşi să fie „numai al nostru". Poetul Ion Vinea a publicat, deja, în „Contemporanul" de atunci în întâmpinarea acestei întâlniri cu marele sculptor, un poem, un adevărat imn de slavă, intitulat chiar „Pasărea măiastră". „Versuri delicate, vibrante, de mare audienţă", conform memorialistului Ioan Rusu Şireanu, „cronicarul" acelei întâlniri.Cum arăta BrâncuşiŞi iată-l pe Brâncuşi la Bucureşti: „S-a oprit în faţa noastră. Are aproape 50 de ani. Barba lunguiaţă, dezordonată, ascuţită în vânt, are luciu de lac negru şi presărări sure, ici-colo. Ne priveşte scurt, repede, cu ochi sfredelitori, cu o sprânceană puţin ridicată. În salut şi în vorba lui e un stil rustic, ca la românul care cunoaşte tot satul". După ţuicile de rigoare, cu icre şi măsline, şi apoi după primele pahare cu vin, Păstorel Teodoreanu, convins că l-a dat gata, îl întreabă dacă i-a plăcut saramura de crap. Brâncuşi răspunde calm şi sigur de el: „E crap de crescătorie... cam umflat cu grăsime, cam aromat... Saramura e prea lungă". Zâmbeşte apoi maliţios şi rezumă: „bucătarul s-a căznit, dar numai cazna nu ajunge. Are prea mult morcov, a stat la un foc prea tare... Încolo, merge"... Apoi, patronul localului a servit un „ghiveci al casei". Din nou, Păstorel s-a aplecat spre Brâncuşi şi l-a întrebat dacă îi place, iar maestrul a răspuns: „bucătarul s-a căznit. Dar numai cazna nu ajunge. Are prea mult morcov, a stat la un foc prea tare". După care, Cezar Petrescu i-a luat-o înainte şi l-a imitat în veselia tuturora: „Încolo, merge!".Masa a continuat cu glume şi dialoguri ironice sau serioase, până ce Păstorel a citit versurile făcute cu acest prilej. „Cu ciocanul şi cu dalta sunteţi, maestre, divin. Dar acum întreb o alta: Fi-veţi, oare, şi la vin ?!". Brâncuşi l-a privit insistent câteva clipe, după care l-a întrebat: „Mă provoci?!". Iar când Vulturescu s-a declarat „un băutor eminent", fără să mai aştepte răspunsul, l-a luat lângă el şi pe Păstorel şi, în timp ce întindea paharele, a cerut repetat: toarnă, toarnă, toarnă. Şi, astfel, paharele se goleau unul după altul într-un ritm nebun. După un timp, Păstorel a căzut pe un scaun, terminat. A mai durat puţin până ce şi Vulturescu a avut aceeaşi „soartă" şi a căzut complet ameţit pe alt scaun. Brâncuşi, după ce a văzut că nu mai are adversari la pahar, l-a luat pe Păstorel în braţe şi a jucat cu el o ciuleandra drăcească. Apoi l-a aşezat pe un scaun şi l-a luat la rând pe Vulturescu, l-a învârtit minute în şir fără să se clatine o clipă. A fost o noapte de pomină, de care bucureştenii şi-au amintit mult timp.]Virgil Lazar, Romania Libera

:)

2012-01-22T11:07:00.001+02:00

Cele mai frumoase Apple Stores.

2012-01-21T19:44:00.001+02:00

Cele mai frumoase Apple Stores.

Pudong (Shanghai) – Magazinul cilindric din Shanghai este o bijuterie arhitecturala si de brand. Are o scara interioara circulara care ii conduce pe clienti catre partea superioara a cladirii unde se afla de fapt magazinul.

Paris (Franta) – Apple Opera Store este conceput pe gustul si dupa spiritual parizian. Urmeaza o linie clasica pentru a se incadra in stilul frantuzesc, sticla si scarile cromate fiind inlocuite cu lemnul si fierul forjat.

Convent Garden (Londra) – Magazinul din Londra dispune de arcade somptuoase la intrare, iar in interior de un tavan prin care se poate vedea cerul. Scarile interioare sunt din sticla, in forma de spirala si de patrat.

Grand Central (New York) – Aici, spatiul Apple este urias. Cei aproximativ 7.000 mp il fac cel mai mare magazin Apple din lume. Este amplasat practic intr-o gara si primeste cam 750.000 vizitatori in fiecare zi.

Nanjing East (Shanghai) – In acest caz, Apple a renuntat la liniile drepte, atat de comune, optand in schimb pentru colturi rotunjite.

Sanlitun (Beijing) – Acesta este primul magazin Apple deschis in China si a devenit „vedeta” dupa ce clientii au aruncat in el cu oua, nemultumiti fiind de anularea lansarii iPhone 4S.

IFC Mall (Hong Kong) – Cel mai de seama magazin Apple din Hong Kong a fost deschis recent, in septembrie 2011. Este unic datorita amplasarii, deasupra unui pasaj pe sub care masinile trec nestingherite.

Fifth Avenue (New York) – Este iconic pentru stilul Apple inspirat din cladirea muzeului Louvre, fiind complet din sticla (inclusiv scarile). Lansat in 2006, magazinul a devenit un model pentru ceea ce inseamna design inovativ. Cubul de sticla a fost renovat recent, iar investitia a costat compania peste 6 milioane de dolari.

Marturii despre Hristos: RAPORTUL lui PILAT, GUVERNATORUL ROMAN AL IUDEII, catre CEZARUL TIBERIU

2012-01-19T21:01:00.000+02:00

Preluat de pe lacasuriortodoxe.ro si de Facebook! :)

Raportul lui Pilat a fost gasit in una din bibliotecile Vaticanului de catre un student german care se afla la Roma pentru studii teologice. Dar studentul acesta nu l-a gasit prea important ca sa-l copieze. intamplarea a facut insa ca peste cativa ani fostul student sa-i povesteasca despre el unui englez, W.D. Nahan. Englezul s-a aratat extrem de interesat si prin interventii staruitoare l-a convins pe tanarul german, ajuns intre timp profesor de teologie, sa ia legatura cu Vaticanul pentru a-i procura o copie. Intrat in posesia documentului Nahan l-a tradus in limba engleza, incredintandu-l unui cotidian de mare tiraj din Anglia.

RAPORTUL lui PILAT, GUVERNATORUL ROMAN AL IUDEII, catre CEZARUL TIBERIU

Catre Cezarul Tiberiu, Nobile Suverane, salutare!Cauzele care au provocat acea tulburare in Ierusalim, au fost in legatura cu Iisus din Nazaret, si evenimentele care au avut loc in provincia mea acum cateva zile, au fost de un astfel de caracter care ma face sa vi le raportez cu deamanuntul, pentru ca eu nu voi fi deloc surprins daca, in scurgerea timpului acestuia, nu se va schimba cu totul soarta natiunii noastre, caci se pare ca in zilele din urma, zeii au incetat de a mai putea fi ispasiti.Eu, din partea mea, sunt gata sa spun: blestemata fie ziua aceea in care eu am urmat pe Valerius Gratius la guvernarea Iudeii.La sosirea mea in Ierusalim, am luat in primire sala de judecata si-am poruncit sa se faca ospat mare, la care am invitat pe Tetrarhul Galileii, dimpreuna cu Arhiereul, si pe toti oficiantii lui. La ora anuntata, niciunul din oaspeti nu s-a aratat. Aceasta a fost o insulta pentru onoarea mea personala!…. Mai tarziu, dupa cateva zile, a venit la mine Arhiereul, ca sa-si ceara scuze. Imbracamintea si purtarea sa erau grozav de viclene. El pretindea ca religiunea sa il opreste pe el si pe supusii lui, de a sta la aceeasi masa cu romanii si sa inchine libatiuni (ciocniri de pahare) cu ei. Eu am crezut e bine sa accept aceasta scuza, dar tot cu acea ocazie m-a convins ca cei cuceriti se declara dusmani ai cuceritorilor, si mi se parea ca, dintre toate orasele cucerite, Ierusalimul unul era cel mai greu de carmuit. Atat de turbulent era acest popor, incat eu traiam mereu cu frica sa nu izbucneasca in orice moment o rascoala.Pentru suprimarea ei eu nu aveam insa, decat o mana de soldati si un singur sutas.Am cerut intariri de la Guvernatorul Siriei, dar acesta m-a informat ca si el abia are trupe indeajuns pentru a-si apara provincia sa.O dorinta nestapanita de cucerire, adica de a ne intinde imparatia dincolo de mijloacele noastre de aparare, ma tem sa nu fie o cauza de rasturnare a nobilului nostru guvernamant. Printre mai multe vesti ce mi-au venit, una m-a interesat in mod deosebit: un tanar – se zicea – a aparut in Galilea, predicand pe un ton bland si nobil o alta lege, in numele lui Dumnezeu ce l-a trimis.La inceput ma temeam ca acesta sa nu fie vreun agitator care sa atate poporul contra Romanilor, dar nu dupa mult timp temerile mele au fost spulberate. Iisus din Nazaret, a vorbit mai mult ca un prieten al Romanilor decat al evreilor. Trecand intr-o zi pe langa locul ce se chema Siloan, am vazut o mare adunare de popor, iar in mijlocul ei pe un tanar care statea rezemat de un copac si, in seninatate si calm, predica multimii. Mi s-a spus ca este Iisus. Era tocmai ce ma asteptam sa vad, atat e mare era deosebirea intre El si ascultatorii lui.Parul si barba sa aurie, ii dadeau o infatisare cereasca. El parea a fi cam de vreo 30 de ani. N-am vazut in viata mea o privire atat de senina si de dulce, un contrast izbitor intre El si ascultatorii lui, cu barbile lor negre si fetele intunecate. Ne voind sa-l intrerup prin prezenta mea, mi-am continuat drumul inainte, dar am facut semn secretarului meu sa se asocieze multimii si sa asculte ce vorbeste.Numele secretarului meu este Naulius. El este stranepotul sefului de spionaj si de conspiratie, care s-a ascuns in Etruraia, asteptand pe Catalina. Naulius este un vechi bastinas din Iudeia, astfel ca el cunoaste bine limba ebraica. imi este foarte devotat si vrednic de toata increderea. Cand am sosit si am intrat im sala de judecata am gasit pe Naulius care mi-a istorisit cuvintele auzite de Iisus la Siloan.El mi-a zis: „Niciodata nu am citit in carti sau in lucrarile filozofilor, ceva ce ar semana predicilor lui Iisus. Unul dintre evreii rasculatori, dintre care sunt atatie in Ierusalim, l-a intrebat daca este cu cale de a da tribut Cezarului, Iisus a raspuns: “Dati Cezarului cele ce se cuvin Cezarului, si lui Dumnezeu, cele ce se cuvin lui Dumnezeu”. Tocmai din cauza intelepciunii lui, eu am ingaduit Nazarineanului libertatea, pentru ca era in puterea mea sa-l arestez si sa-l trimit la Pretoriu, dar aceasta ar fi fost impotriva dreptatii ce a caracterizat totdeauna pe Romani. Omul acesta nu era nici tendentios si nici rasculator, si eu l-am ocrotit cu protectia mea, poate necunoscuta lui. El avea libertatea sa lucreze, sa vorbeasca si sa faca adunari si sa tina predici poporului si sa-si aleaga ucenicii, neimpiedicat de niciun mandat pretorian.Daca s-ar intampla insa, fereasca-ne zeii, aceasta este doar o presupunere, daca s-ar intampla, zic eu, ca religia stramosilor nostri sa fie inlocuita de religia lui Iisus, lucrul acesta s-ar datora acestei nobile tolerante si prea marii indulgente pe care le ingaduie Roma.Pe cand eu, mizerabil nenorocit, voi fi fost poate instrumentul pe care crestinii il numesc “Providenta” prin care sa vina peste noi aceasta soarta si destin.Dar libertatea aceasta nemarginita, data lui Iisus, a indignat tare pe evrei; dar nu pe cei saraci, ci pe cei bogati si puternici, intr-adevar, Iisus era foarte aspru cu cei din urma (cu bogatii) si de aceasta a fost pentru mine un bun motiv de a nu tulbura libertatea Nazarineanului. Fariseilor si carturarilor le zicea: „Voi sunteti pui de vipera, voi va asemanati cu mormintele varuite”; alteori indignat de ingamfatele lor postiri si daruiri ale bogatilor le spunea ca „doi bani ai unei vaduve sarace sunt mai pretuiti inaintea lui Dumnezeu”, decat darurile lor bogate. in fiecare zi se faceau plangeri la sala de judecata contra abuzurilor evreilor bogati. Eram informati ca vreo nenorocire o sa i se intample acestui om; caci nu va fi fost pentru prima oara, cand Ierusalimul sa-si omoare cu pietre pe cei care erau numiti de ei „profeti”. Si daca Pretoriul le va refuza plangerea, ei vor face apel la Cezarul! Conduita mea a fost aprobata de senat, si mi s-a promis o intarire de soldati, dupa terminarea razboiului cu Partii, fiindca altfel, eu nu eram in stare sa preintampin o rascoala. M-am hotarat apoi sa iau o masura, care fagaduia de mai mult, pentru a stabili linistea in oras, fara a supune Pretoriul la concesiuni umilitoare. Am scris lui Iisus, invitandu-l la o convorbire cu mine, in sala de judecata, si el a venit.Precum stiti, Nobile Suverane, in venele mele curge sange iberic amestecat cu sange roman, care nu cunoaste frica si este nesupus emotiilor: ma plimbam prin curtea palatului meu, cand Nazarineanul aparu si, cand am dat cu ochii de el, mi s-a parut ca si cum o mana de fier mi-ar fi legat picioarele de pamant si tremuram, fara voia mea, ca un vinovat, desi Nazarineanul era calm si linistit ca un nevinovat. Cand a venit la mine, s-a oprit deodata si ca printr-un semn, parea ca-mi zice: Iata-ma, am sosit! Catva timp eu am ramas incremenit si priveam cu admirare, respect si frica, asupra acestei figuri de om supranatural, o forma de om, necunoscuta numerosilor pictori si sculptori, care au dat forme si figuri la tot felul de zei si eroi.„Iisuse, i-am zis in cele din urma si limba mea gangavea…, Iisuse din Nazaret, eu ti-am dat, timp de trei ani de zile, o mare libertate de vorbire si rau nu-mi pare. Cuvintele tale sunt ale unui intelept, ale unui om invatat. Nu stiu daca tu ai citit Socrate sau Platon, dar un lucru iti spun, ca in predicile tale se afla o simplitate majestuoasa, care te ridica mult mai sus deasupra acestor filozofi. Imparatul este informat despre tine, si eu, umilul sau reprezentant in aceasta comunitate, sunt foarte fericit ca ti-am ingaduit aceasta libertate, de care te bucuri si tu atat de vrednic. Totusi nu pot ascunde de tine ca predicile tale au starnit mari si puternice dusmanii contrata. Nici aceasta nu este de mirat: Socrate si-a avut dusmanii sai, si a cazut victima lor. Ai tai sunt fara indoiala aprinsi contra ta, din pricina libertatii pe care ti-o dau. Ma invinuiesc de a fi in legatura directa si unire cu tine, cu scopul de a dezbraca pe evrei de mica putere ce o mai au de la romani. Rugamintea mea deci – nu zic puterea mea – este ca tu sa fii pe viitor mai cu bagare de seama si sa eviti a jigni mandria dusmanilor tai, ca sa nu se rascoale populatia stupida in contra ta, si sa ma sileasca pe mine sa intrebuintez mijloacele justitiei…”. Nazarineanul insa a raspuns linistit:„Print al pamantului, cuvintele tale nu ies din adevarata intelepciune. Spune furtunii: stai in mijlocul muntelui, caci altfel vei dezradacina copacii din vale. Furtuna iti va raspunde: numai Dumnezeu cunoaste incotro merge furtuna. Adevar zic tie, inainte de a inflori rozele Saronului, sangele celui drept va fi varsat…”, continua el cu emotie. Eu i-am zis: „Tu esti mai pretios mie pentru intelepciunea ta, decat toti tulburatorii acestia si ingamfatii de farisei, care abuzeaza de libertatea data lor de Roma, comploteaza contra Cezarului si ne tin intr-o frica continua, acesti mizerabili nelinistiti. Ei cunosc ca lupul din padure se-mbraca uneori in lana si piei de oaie. Eu te voi apara fata de ei. Palatul meu de justitie este deschis tie pentru scapare…”. Cu nepasare, si clatinandu-si capul, cu un har si un zambet dumnezeiesc Iisus imi riposta “Cand ziua aceea va fi sosit, nu va fi scapare pentru Fiul Omului, nici sub pamant. Salasul celui drept este acolo, zise el aratand spre cer: ceea ce este scris in cartile profetilor, trebuie sa se implineasca”!“Tanarule, i-am raspuns eu pe un ton moale, tu ma obligi ca simpla mea cerinta sa o preschimb in porunca. Siguranta provinciilor mele, care este incredintata ingrijirii mele cere asta. Trebuie sa arati mai multa moderatie in predicile tale. Nu vatama pe altii, aceasta iti poruncesc. Fericirea ta te insoteste, mergi in pace”. “Print al pamantului, a raspuns Iisus, nu am venit ca sa aduc in lume razboi, ci pace si iubire si bunavointa. Eu m-am nascut in aceeasi zi in care Cezarul a dat pace lumii romane. Prigonirea nu este de la mine. Eu o astept de la altii, si o voi intampina in supunere fata de vointa Tatalui meu, care mi-a aratat calea. De aceea, restrange-ti putin intelepciunea ta lumeasca. Nu este in puterea ta, de a aresta victima de la picioarele altarului ce ispasesc”. Dupa aceste cuvinte el a disparut ca un nor luminos, dupa perdelele pretoriului.Dusmanii lui Iisus s-au adresat in cele din urma lui Irod, sa se razbune asupra Nazarineanului. Daca Irod ar fi urmat propria sa inclinare, in aceasta privinta, el ar fi ordonat imediat osanda la moarte a lui Iisus; insa el, desi mandru de cinstirea domniei sale, se temea de senatul Roman, de a nu comite vreo fapta care ar fi putut sa-i nimiceasca influenta sa asupra Senatului, astfel nu lua nicio hotarare. Intr-o zi, Irod veni la mine in pretoriu. Cand s-a ridicat sa plece, dupa cateva cuvinte neinsemnate, m-a intrebat ce parere am eu despre Iisus Nazarul. Eu i-am spus ca dupa parerea mea, Iisus este un mare filozof, dupa cum unele natiuni mari adesea produc, si ca invataturile sale, cu niciun chip, nu pot fi socotite ca fiind eretice sau primejdioase, iar Roma este dispusa a-i ingadui toata libertatea de a vorbi si este indreptatit prin faptele sale.Irod a suras cu ironie si salutandu-ma, cu respect prefacut, s-a departat. Se apropia marea sarbatoare a evreilor; conducatorii religiosi planuiau sa se foloseasca de aceasta ocazie si de exercitarea populara, care are loc intotdeauna, la sarbatoarea Pastilor lor. Orasul era arhiplin de o populatie turbulenta care dorea moartea Nazarineanului.Spionii mei mi-au raportat ca Arhiereii si Fariseii intrebuinteaza tezaurul templului ca sa mituiasca in acest scop pe popor.Primejdia crestea pe fiecare ora. Am scris atunci la Prefectul Siriei sa-mi trimita imediat o suta de soldati de infanterie si tot atatia de cavalerie, dar el a refuzat sa-mi trimita.M-am vazut atunci ramas singur, numai cu o mana de soldati; niste pazitori imbatraniti in mijlocul unui oras rasculat, neputinciosi de a reprima o rascoala si fiind silit sa o tolerez. Rasculatii au pus mana pe Iisus, si cu toate ca ei simteau ca nu au de ce sa se teama de Pretoriu, crezandu-ma alaturi de conducatorii lor, in privinta aceasta, au continuat sa strige: „Rastigneste-l!”. Trei partide se unisera impotriva lui Iisus: Irodienii, Saducheii si Fariseii; Saducheii, a caror conduita era sprijinita de doua motive: ei urau pe Iisus, si doreau sa scape de sub jugul roman. Acestia nu au putut uita niciodata, intrarea mea in sfantul lor oras, cu steaguri care purtau chipul imparatului Roman, desi eu cu acea ocazie, am facut o greseala din necunoasterea legilor lor. Totusi, in ochii lor, profanarea aceasta nu s-a micsorat. O alta nemultumire pe care o purtau ei insisi, era propunerea mea, de a intrebuinta o parte din tezaurul templului pentru ridicarea de cladiri publice. Din cauza acestei propuneri, ei erau plini de amaraciune. Fariseii erau dusmanii pe fata ai lui Iisus, si nu le pasa prea mult de guvernul nostru. Ei au fost siliti sa inghita timp de trei ani si jumatate pilulele amare pe care Nazarineanul le arunca in fata lor, in public, oriunde se ducea, si fiind prea slabi si sfiosi si neavand curajul de a lua singuri masurile dorite, ei au fost bucurosi de a se uni cu Irodienii si Saducheii.Pe langa cele trei partide, ei mai aveau de luptat impotriva unei populatii indarjite si totdeauna gata de a se uni la rascoala si de a se folosi de confuzia si neintelegerea ce rezulta din aceasta. In felul acesta Iisus a fost tarat inaintea Arhiereului si condamnat la moarte. Cu aceasta ocazie, Casa Arhiereului, a savarsit umilul fapt de supunere; el si-a trimis prizonierul la mine ca sa pronunt eu osanda definitiva, asupra lui.Eu i-am raspuns ca, deoarce Iisus este Galilean afacerea cade sub jurisdictia lui Irod si am poruncit sa-l trimita la el. Acel tetrarh viclean si-a marturisit umilinta, pretextand a avea respect fata de mine, prin sutana Cezarului, mi-a incredintat mie soarta acestui om. Indata palatul meu a luat infatisarea unei cetati ocupate. Fiecare moment ce trecea, sporea numarul tulburarilor. Ierusalimul era inundat de populatia adunata de prin muntii Nazaretului. Se pare ca toata Iudeia se afla la Ierusalim. Eu imi luasem de femeie (sotie) o domnisoara dintre Gali, care avusese niste descoperiri pentru viitor. Plangand, ea s-a aruncat la picioarele mele si mi-a zis: „Pazeste-te! Sa nu te atingi de omul acesta, pentru ca el este Sfant! Noaptea trecuta eu l-am vazut in vis. El umbla deasupra apelor. El zbura pe aripile vantului, si vorbea furtunilor si pestilor marii si toate erau supuse vointei lui. Chiar si raul de pe muntele Kidron, curgea plin de sange. Statuile Cezarului erau pline de murdaria Golgotei. Catapetesmele dinlauntrul templului, s-au daramat si soarele s-a intunecat ca imbracat in doliu. O! Pilate, rau mare te asteapta, daca nu vei asculta sfatul femeii tale. Blestemele Senatului Roman! Teme-te de puterea Cerului!” Pe la timpul acesta treptele de marmura, gemeau sub greutatea multimii, iar Nazarineanul, era adus iarasi la mine. Eu am pornit spre sala de judecata, urmat de garda mea.intr-un ton aspru, am intrebat pe popor, ce vrea!….„Moartea Nazarineanului” a fost raspunsul. „Pentru ce crima?” am intrebat eu.„El a hulit pe Dumnezeu si a profetit daramarea templului. El se numeste pe sine Fiul lui Dumnezeu, Mesia, Regele Iudeilor”.Eu le-am spus ca justitia Romana nu pedepseste astfel de fapte cu moartea.„Rastigneste-l, rastigneste-l!” izbucni insa strigatul de la gloata infuriata. Strigatele gloatei infuriate zguduiau palatul din temelie. in mijlocul acestei zarve nemaipomenite, nu era decat un om linittit si calm. ACESTA ERA IISUS DIN NAZARET. Dupa mai multe sfortari, fara rezultate, de a-l scapa de furia acestor persecutori inversunati, eu am luat o masura care pentru moment mi se paru ca va servi ca sa-i scap viata; am dat porunca ca el sa fie biciuit; apoi cerand ligheanul cu apa, eu m-am spalat pe maini in fata multimii, aratand prin aceasta, dezaprobarea mea pentru acest fapt. Dar in zadar. Acesti mizerabili nu s-au multumit decat cu viata lui.in desele noastre tulburari civile, eu am fost de mai multe ori martor al furiei popoarelor dar, din cate am vazut, nimic nu se poate asemana cu aceasta. Intr-adevar s-ar putea spune ca in aceasta ocazie toate spiritele rele din tinutul infernului s-au strans in Ierusalim. Multimea parea ca nu umbla pe picioare, ci umbla pe sus urland, precum valurile unei mari infuriate. O mare neastamparata se intindea de la portile Pretorului pana la muntele Sion, cu strigate, cu fluieraturi, cum nu s-a mai auzit niciodata in istoria Romei. Ziua s-a intunecat ca un amurg, asemenea celui vazut la moartea lui Iulius Cezar cel Mare, care s-a intamplat tot asa pe la mijlocul lui Martie. Eu, Guvernatorul provinciei rasculate, stateam rezemat de o coloana a palatului meu, gandindu-ma la infricosatorul fapt al acestor oameni cruzi care tarau spre executie pe nevinovatul Nazarinean. Toti disparusera din jurul meu. Ierusalimul, scosese afara pe locuitorii sai, care se insirasera pe partile funebre ce conduc spre Geronica (Golgota).Un aer de jale si intristare ma acoperea. Garda mea insotise pe cavaleri, iar sutasul pentru a arata o umbra de putere, se straduia sa faca ordine.Eram lasat singur si cu inima zdrobita si ma gandeam ca ceea ce s-a petrecut in momentul acesta statuse mai mult in puterea zeilor, decat in puterea omului.Deodata se auzi un mare strigat, ce venea de pe Golgota, care parea ca este adus de vant si care anunta o agonie pe care urechea omeneasca, n-a mai auzit-o vreodata. Nori mari, intunecosi si negri s-au coborat si au acoperit aripa templului, si asezandu-se asupra orasului, l-a acoperit ca un val, si un puternic cutremur de pamant a zguduit totul.Atat de infricosatoare au fost semnele ce s-au vazut, atat pe ceruri cat si pe pamant, incat se zice ca: Dionisie Acropagul ar fi exclamat: „sau ca autorul naturii sufera, sau ca Universul se sfarseste.” Catre ceasul dintai al noptii, mi-am luat mantaua pe mine si am pornit pe jos in oras, spre portile Golgotei. Jertfa era consumata!…Multimea se intorcea in cetate, dar de fapt tot agitata, dar si posomorata si cu fetele lor intunecate si mohorate si disperate.Multi erau cuprinsi de frica si de remuscare pentru cele ce vazusera. De asemenea, am vazut pe mica trupa de ostasi, trecand mahniti, iar purtatorii steagului, isi invaluisera capul in semn de intristare.Am auzit un ostas murmurand in cuvinte straine, pe care eu nu le-am inteles. Ici si colo, se vedeau grupuri de oameni si femei adunati si, cand aruncau privirea spre muntele Calvarului ramaneau nemiscati, ca in asteptarea vreunei alte minuni a naturii.M-am intors in Pretoriu intristat si plin de ganduri care ma framantau. Urcandu-ma pe trepte, se puteau vedea stropii de sange care cursesera de la Nazarinean. Dupa un timp a venit la mine un batran, cu o grupa de femei plangand, care ramasesera la poarta, iar el s-a aruncat la picioarele mele plangand amar. L-am intrebat ce vrea si el mi-a zis: „Eu sunt Iosif din Arimateia, si am venit sa cer de la tine ingaduinta de a ingropa pe Iisus din Nazaret”….I-am zis: „Cerinta ta se va implini”….Atunci, primind raportul ca Iisus este mort, am poruncit lui Naulius sa ia cu sine ostasi si sa supravegheze inmormantarea, ca sa nu fie impiedicata.Mai tarziu cateva zile, mormantul a fost gasit gol. Ucenicii sai au vestit in toata provincia, ca Iisus s-a sculat dintre morti cum prezisese el. imi mai ramasese numai aceasta datorie, ca sa fac cunoscut imparatului aceasta intamplare dezgustatoare si neobisnuita. Chiar in noaptea aceea, ce a urmat catastrofei neasteptate am inceput a face acest raport si, de catre ziua, s-a auzit un sunet de pe Calvar, intonand aria Dianei, care a venit la urechile mele!…Aruncandu-mi privirea spre poarta Cezarului, am vazut apropiindu-se o trupa de soldati si am auzit sunetul trambitei care intona marsul Cezarului. Erau intaririle care mi se fagaduisera, cele doua mii de ostasi alesi, si pentru a grabi sosirea lor, au calatorit toata noaptea. A fost hotarat de soarta!… am strigat eu cu amaraciune si frecandu-mi palmele, ca marea nelegiuire sa fie indeplinita, si ca pentru scopul de a impiedica rascoala de ieri, trupele de ostasi sa soseasca astazi!!!… Soarta cruda, cum iti bati joc de soarta muritorilor!Era prea adevarat ce a strigat Nazarineanul de pe cruce: „S-a sfarsit”. Acesta este cuprinsul raportului si raman al Majestatii Voastre supus, cu respect si smerenie.

Guvernatorul PONTIU PILAT
Facut in Ierusalim in a XXVIII-a zi a lunii Martie,
Anul 4147 de la creatiune

Frumos!

2012-01-15T21:15:00.001+02:00

2012-01-11T21:09:00.001+02:00

Ziare.com

...Scent of a Woman

2012-01-09T21:40:00.001+02:00

Mobila pentru apartamente mici.

2012-01-08T18:26:00.002+02:00

Catalog arta!

2012-01-07T21:39:00.000+02:00

Bun gasit pe anul 2012!

Open publication - Free publishing - More art

Gandirea Steve Jobs-traducerea filmuletului de mai jos

2011-10-06T20:01:00.000+03:00

“Sunt onorat sa fiu aici cu voi astazi, la absolvirea uneia dintre cele mai prestigioase universitati din lume. Eu nu am absolvit niciodata facultatea. Sa fiu sincer, asta e cel mai apropiat moment de o absolvire, la care am participat. Am sa va spun 3 povestioare scurte din viata mea. Doar atat.

1. Despre unirea punctelor in viata

M-am lasat de facultate Reed College dupa primele 6 luni, dar am ramas in campus inca 18 luni. De ce am renuntat? Totul a inceput inainte sa ma nasc. Mama mea biologica era o tanara studenta care nu absolvise inca si a decis sa ma dea spre adoptie. Ea simtea ca trebuie sa fiu adoptat de o familie cu studii superioare, asa ca totul era aranjat ca familia unui avocat sa ma adopte. S-au razgandit in ultma clipa, pentru ca doreau o fata. Asadar, a fost sunata urmatoarea familie pe lista: “Avem un baietel, il vreti?”. Noua familie a spus “Sigur”. Parintii adoptivi nu aveau facultate, insa au promis ca baiatul va avea una. La 18 ani am ajuns la facultate. Una scumpa pe care se duceau economiile de o viata ale parintilor mei. Dupa 6 luni nu am vazut niciun rost in a merge la facultate, pentru ca nu intelegeam cum ma va ajuta sa imi dau seama cine sunt si ce vreau sa fac cu viata mea.

Am decis sa renunt la facultate si sa sper ca totul va fi in regula. Atunci ma simteam mic si neajutorat, dar cand ma uit in urma imi dau seama ca a fost una dintre cel mai bune decizii ale mele. In clipa incare am renuntat la cursurile obligatorii am putut merge la cursurile care imi placeau cu adevarat si care erau de la diferite facultati. Nu era totul frumos. Nu aveam camera in campus, asa ca dormeam pe podea in camera unor prieteni. Strangeam cutii de suc si le vindeam pentru 5¢ ca sa imi cumpar mancare, iar in fiecare duminica mergeam 12 kilometri pe jos ca sa mananc o masa copioasa la templul Hare Krishna. Iubeam zilele de duminica. Un curs care imi placea foarte mult era cursul de caligrafie (era poate unul dintre cele mai bune din tara). Am invatat despre tipurile serif si sans serif, despre variatia spatiului intre litere si care sunt lucrurile care fac un scris excelent. Mi se parea fascinant.

Nimic din asta nu avea o aplicatie practica in viata mea. Insa peste 10 ani, cand lucram la designul pentru primul Macintosh, am reusit sa punem tot ce invatasem atunci in arhitectura tipografica aMac-ului. Daca nu as fi facut cursul de caligrafie, Macintosh nu ar fi avut tipurile de font-uri si posibilitatile de a scrie pe care le are acum. Si cum Windows a copiat Macintos-ul, probabil nici un computer din lume nu ar fi avut! Evident, ar fi fost imopsibil sa unesc aceste puncte din viata mea inainte. Doar uitandu-te in urma poti uni punctele. Asadar, trebuie sa ai incredere ca, intr-un fel, punctele se vor uni la un moment dat. Trebuie sa crezi in ceva: intuitie, destin, viata, karma, orice. Abordarea asta nu m-a dezamagit niciodata si a facut toata diferenta in viata mea.

2. Despre iubire si pierdere.

Am avut noroc, am aflat devreme ce vreau sa fac in viata. Am pornit Apple in garajul parintilor mei cand aveam 20 de ani. In 10 ani, compania a crescut de la un garaj la o companie de 2 miliarde de dolari si 4000 de angajati. De un an de zile lansasem Machintosh-ul, iar eu implinisem 30 de ani. Apoi am fost concediat. Cum poti fi concediat dintr-o companie pe care ai fondat-o? Pai,cand Apple era in crestere, am angajat pe cineva foarte talentat sa ma ajute, si pentru un an treaba a mers bine. Apoi viziunea noastra despre viitor a luat-o pe cai diferite si astfel au aparut disensiunile. Cand s-a intamplat asta, comitetul director i-a tinut partea, iar eu am fost dat afara. Munca unei vieti intregi era pierduta. Voiam sa ma retrag undeva departe, insa ceva nu ma lasa.

Inca imi placea ce fac, imi placea munca mea. Am fost respins, dar inca iubeam. Asa ca am decis sa incep din nou de la 0. Atunci nu am inteles, dar acum stiu ca a fi dat afara a fost cel mai bun lucru pentru mine. Greutatea de a fi o persoana de succesa fost inlocuita de usurinta de a fi incepator din nou, mai putin sigur pe lucrurile din jurul meu. Am intrat in cea mai creativa perioada din viata mea. In urmatorii 5 ani am intemeiat compania Next si compania Pixar. Am cunoscut-o pe Laurene, care a devenit sotia mea. Am creat primul film animat pe computer si am ajuns cel mai de succes studio de animatie din lume. Apple a cumparat Next , iar tehnologia pe care o dezvoltam la Next este la baza companiei Apple astazi. M-am intors la Apple, iar Laurene si cu mine avem o familie minunata impreuna. Nimic din astea nu s-ar fi putut intampla daca nu eram dat afara de la Apple. A fost un medicament foarte amar, dar pacientul avea nevoie de el.

Nu iti pierde credinta!

Sunt sigur ca singurul lucru care m-a facut sa merg mai departe a fost dragostea pentru ceea ce faceam.Trebuie sa descoperi ce iubesti. Asta e valabil si in munca, si cu oamenii. Munca va ocupa o mare parte din viata ta si singurul fel de a fi cu adevarat satisfacut este sa ai realizari frumoase. Si nu poti avea realizari frumoase decat daca IUBESTI ceea ce faci. Daca nu ai gasit inca, continua sa cauti. Nu te multumi cu putin. Asa cum se intampla cu toate problemele ce tin de suflet, vei sti cand vei gasi. Iar pe masura ce anii trec, totul va deveni mai frumos.

Sa nu uiti doar: nu te multumi cu putin!

3. Despre moarte

Cand aveam 17 ani, am citit ceva ce m-a impresionat profund:”Daca traiesti fiecare zi ca si cand ar fi ultima, intr-o zi sigur vei avea dreptate!”.

M-a impresionat atunci şi în ultimii 33 de ani, m-am uitat în oglindă, în fiecare dimineaţă şi m-am întrebat "Dacă azi ar fi ultima zi a vieţii mele, aş face ceea ce voi face azi?" Şi de fiecare dată când răspunsul începea cu un "Nu", mai multe zile la rând, ştiam că trebuie să schimb ceva.

Amintindu-mi ca voi muri a fost cea mai importanta unealta pe care am avut-o ca sa iau marile decizii in viata. Pentru ca totul, toate asteptarile, toata mandria, toata rusinea si frica de esec, toate dispar in fata mortii, lasand doar ceea ce este important cu adevarat. Sa tii minte ca vei muri e cel mai bun mod de a evita capcana de a te gandi ca ai ceva de pierdut. Esti deja dezbracat. Nu exista niciun motiv sa nu iti urmezi inima.

Acum un an am fost diagnosticat cu cancer. Am primit diagnosticul la 7,30 dimineata: aveam o tumoare la pancreas. Nici nu stiam ce e ala pancreas. Doctorii mi-au zis ca sigur e unul din acele tipuri de cancer care nu pot fi tratate si, prin urmare, aveam sa mai traiesc intre 3 si 6 luni. Mi s-a spus sa merg sa imi fac ordine in treburi, pe limbajul doctorilor asta inseamnand “o sa mori”.In seara acelei zile mi s-a facut o biopsie: mi-au bagat pe gat un endoscop, prin stomac si intestine, pana la pancreas, si, cu un ac, au prelevat cateva celule din tumoare. Eu eram anesteziat, dar nevasta mea a spus ca doctorii au inceput sa planga cand s-au uitat la microscop. Era o forma foarte rara de cancer care se putea vindeca prin operatie. M-am operat si acum sunt in regula. Asta a fost momentul in care am fost cel mai apropiat de moarte si sper ca asta sa fie valabil inca vreo cateva decenii. Acum, ca am simtit pe pielea mea, pot spune niste lucruri cu o mai mare certitudine decat atunci cand moartea era doar un concept pur intelectual.

Nimeni nu vrea sa moara. Chiar si oamenii care vor sa junga in rai nu vor sa moara ca sa ajunga acolo. Si totusi, moartea e destinatia tuturor. Nimeni nu a scapat de ea vreodata. Si asa si trebuie sa fie, pentru ca moartea este cea mai mare inventie a vietii. Agentul schimbarii. Curata vechiul pentru a face loc noului. Acum, voi sunteti noul, dar, in curand, veti fi vechi si veti fi inlaturati. Imi pare rau sa fiu asa dramatic, dar acesta e adevarul.

Timpul tau este limitat, nu il consuma traind viata altora. Nu te lasa indoctrinat, adica nu trai dupa regulile altora. Nu lasa zgomotul parerilor altor persoane sa amuteasca propria ta voce interioara. Si, cel mai important, ai curajul sa iti urmezi inima si intuitia. Ele stiu deja ce vrei sa devii. Orice altceva e lipsit de importanta.

Va multumesc foarte mult.”

Gandirea Steve Jobs.

2011-10-06T19:58:00.002+03:00

Gandirea Steve Jobs. Discursul care a revolutionat era tehnologica VIDEO pe www.incont.ro

Maxima:Deseori in viata, uitam lucruri de care ar trebui sa ne amintim, si ne amintim lucruri pe care ar trebui sa le uitam.

2011-06-20T20:49:00.000+03:00

Maxima:Nu lua o decizie atunci cand esti nervos.......... si nu face promisiuni atunci cand esti fericit.

2011-06-16T22:18:00.002+03:00

Manipulare cu integritate

2011-04-16T10:16:00.002+03:00

Manipulează cu integritate

[manipulare]

Cum să comunici la un nivel avansat cu inconştientul interlocutorului

Cum anume îţi poate fi de folos acest articol?

1. Interlocutorul te va înţelege mai bine, devii mai convingător.
2. Convingi mult mai repede clientul, şeful, sau angajatul.
3. Intri pe aceeaşi lungime de undă rapid cu orice interlocutor, discutând despre cele văzute, despre cele auzite sau despre cele simţite; veţi vorbi aceeaşi limbă.
4. Te poţi face mai plăcut în orice conversaţie.
5. Dincolo de ceea ce spui, vei dezvolta un nivel de comunicare activ cu interlocutorul.
6. Te vei face mai uşor de înţeles, vei transmite mesaje mai ferme şi mai clare;
7. Scoţi comunicarea din impas.
8. Sentimentul de încredere apare mai rapid.
9. Îţi dai seama din e-mailurile primite cu ce fel de om ai de-a face şi vei şti cum să-i răspunzi convingător.

Ca multe alte lucruri bune, NLP-ul (programarea neurolingvistică) ajunge în România cu întârziere. Dacă unele lucruri sunt îmbraţisate de noi cu rapiditate, noi românii, ca şi popor, la alte lucruri suntem reticenţi, de multe ori atunci când nu este cazul.

Despre NLP adesea se spune: Asta-i manipulare! Sincer, cam aşa este. Acum depinde ce înţelegem prin manipulare. Oricum un lucru este cert, anume că te învaţă tehnici care pot manipula interlocutorul la un nivel inconştient.

Dacă americanii şi apoi englezii au văzut în NLP aplicabilitate imediată( l-au testat, l-au aplicat şi au avut succes) la noi există un public destul de restrâns care cunoaşte tehnicile. Când pronunţi acest cuvânt, unii se gândesc la o sectă, alţii la paranormal, alţii la medicină, iar alţii întreabă pur şi simplu: Dar ce este NLP-ul? O definiţie a NLP-ului mai lumească ar fi: ghid de utilizare al creierului uman (al creierului tău şi al celorlalţi). Mi-ar plăcea să vorbesc mult despre NLP, despre câtă aplicabilitate are acesta în zona de business, în zona de management, în publicitate sau negociere, însă în acest articol vreau să prezint o mică parte din NLP. Această mică parte, care este de fapt o tehnică, te poate ajuta să comunici la un alt nivel. Deşi este un lucru simplu, elementar aş putea spune, este însă foarte util şi-ţi poate oferi o perspectivă eficientă asupra comunicării cu cei din jur.

Ca de obicei, lucrez cu exemple deoarece sunt mai uşor de înţeles şi fac tehnica mai explicită, astfel încât să o poţi practica imediat după ce ai citit acest articol.

Sunt trei categorii de oameni: vizuali, auditivi şi kinestezici. Aceştia nu se prezintă întodeauna într-o formă pură. Aceşti oameni comunică într-un anumit fel. Aproape că ei vorbesc limbi diferite, chiar dacă toţi vorbesc limba română. Au maniere diferite de a se exprima şi maniere diferite de a înţelege. Vestea bună este că poţi să-ţi dai seama din câteva cuvinte cu ce fel de om ai de-a face (care din stiluri) şi dacă depui puţin efort vei reuşi să comunici mult mai bine cu el, poţi intra pe aceeaşi lungime de undă cu el. Îţi poţi da seama din cuvintele pe care el le foloseşte ce tipar de gândire utilizează preponderent. Aceste stiluri de a comunica, te ajută să intri pe aceeaşi lungime de undă cu un interlocutor, fie el client, rudă, prieten sau un om de pe stradă. Vă propun să ne lămurim ce este cu aceste tipare de gândire folosind un exemplu. Să presupunem că cei trei oameni (Vizualul – Victor, Auditivul – Adi şi Kinestezicul – Cristi, au fost invitaţi de un amic la o bere, în noua lui casă. Au băut o bere, au făcut un grătar au sporovăit, au vizitat casa cu împrejurimile acesteia şi s-au întors seara la casele lor. Fiecare din cei trei este întrebat de soţie/ prietenă cum este casa şi fiecare din ei începe descrierea:

Vizualul (Victor)

Este o casă foarte mare. Este aşezată într-o zonă deosebită, cu mult verde împrejur. Camerele sunt mari, spaţioase, înalte, zugrăvite în culori deosebite. Casa are balcoane la fiecare cameră a etajului. Am mai observat un lucru interesat, este o casă foarte luminoasă. Este cumva o casă în stil vechi, cu mobilier masiv şi trepte mari. Are două etaje plus mansardă. Este o casă destul de înaltă, să te tot uiţi la ea. Mă şi imaginam cum peste vreo câţiva ani vom avea şi noi o asemenea casă. În faţa casei este o fântână arteziană. Ce sa-ţi spun? Este o splendoare! Dacă vrei mergem într-o zi pe la el să o vezi şi tu!

Auditivul (Adi )

Draga mea, sunt multe de spus, nu ştiu cu ce să încep mai întâi. Am stat de vorbă toată ziua, ne-am povestit copilăria. Am vizitat şi casa. Nu degeaba se spune că are o casă deosebită. Am remarcat liniştea acelei case, nu se aude decât ciripitul păsărilor. Nu tu zgomot de maşini, de trammvaie sau de troleibuze. Se aude adierea vântului şi acel foşnet plăcut al frunzelor. Să să stai în faţa casei pe terasă şi să auzi doar clipocitul fântânii din curte este o nebunie. Când intri în casă parcă ai intrat într-o altă lume. Totul nou, parcă ţi-e milă să calci. Mi-au spus că şi-au adus mobilierul din Germania. Ce să zic? Marfă de calitate. Mi-au povestit că a fot o adevărată dispută între amicul meu şi soţia lui când au ales arhitectura. Soţia lui spunea că ar fi vrut ceva mai modern, iar el un adevărat templu. Până la urmă s-au înţeles şi au ajuns la un compromis. Mi-au spus că sunt fericiţi în acea casă.

Kinestezicul (Cristi)

Draga mea, n-aş mai fi plecat de acolo, dacă nu ştiam că mă aştepţi. M-am simţit minunat. Mi-am dat sema ce vreau pentru noi. Este de vis. Camere linistitoare, impreurimi plăcute. Te trece un fior numai când eşti acolo. Simţi că trăieşti, simţi că merită munca şi creditul în bancă. M-am bucurat că am avut ocazia să merg acolo. Când ajungi lângă casă te simţi de parcă ai fi in vacanţă, iar odată intrat în casă ai sentimentul că eşti într-o altă lume. Are un stil boem, un stil care exprimă siguranţă, linişte şi înţelegere. Dintr-o dată parcă te cuprinde o stare de bucurie. Este o casă unde simţi cu adevărat că ai scăpat de presiunea din oraş. Clorille sunt calde, simţi că eşti lângă natură.

Evident discuţiilele dintre ei pot continua. În linii mari, acestea sunt stilurile de comunicare. După cum am precizat de la început este vorba de aceeaşi casă văzută prin prisme diferite: vizualul prin prisma a ceea ce a văzut, auditivul prin prisma a ceea ce a auzit, iar kinestezicul prin prisma a ceea ce a simţit. În speranţa că aţi avut răbdare să ciţiţi cele trei descrieri, vă spun fără îndoială că fiecare dintre cei trei amici are propria limbă de a se exprima.

Până aici toate bune şi frumoase. Ei cumunică într-un anumit fel, problema apare dacă soţiile lor au tipare de gândire diferite.

Un exemplu de răspunsuri ale soţiilor lor:

Soţia lui Victor: Vrei să spui că te-ai simţit bine fără mine?

Soţia lui Adi: Îmi spui degeaba, vreau să o văd!

Soţia lui Cristi: Ia spune-mi, despre ce aţi vorbit voi acolo?

Observaţi că cei trei au soţii cam „tăioase”. Vă asigur că aceste întrebări vor bloca, chiar dacă ele sunt puse cu bune intenţii. Sunt tăioase în primul rând pentru că ele folosesc alt tipar de exprimare decât al soţului, iar când cineva foloseşte alt tipar aproape că devi agresiv, simţi că celălalt nu mai comunică cu tine. În cazul de faţă urmărind cele spuse de soţii, observăm că soţia lui Victor este Kinestezică „te-ai simţit bine fără mine”, soţia lui Adi este Vizuală („vreau să o văd”), iar soţia lui Cristi este Auditivă („ia spune-mi , despre ce aţi vorbit voi”)

Derutaţi de intrebare soţii ar răspunde:

Victor (Vizualul): Draga mea, m-ai întrebat cum arată casa şi ti-am descris-o!

Adi (Auditivul): Atunci, de ce m-ai mai mai pus să-ţi povestesc?

Cristi(Kinestezicul): Eu iţi spun că am simţit ce vreau pentru noi… şi tu mă întrebi ce-am vorbit noi acolo

Dialogul poate continua la nesfărşit, probabil şi voi sunteţi convinşi. Pare puţin dificil la prima vedere, însă cu puţină practică puteţi deveni maeştri.

Aţi văzut trei stiluri diferite de a comunica. Aceste stiluri de a comunica sunt „trădate” aprope instantaneu de cuvintele pe care aceştia le folosesc. Pentru a vă fi mai uşor vă dau mai jos o listă de cuvinte caracteristice fiecăruia dintre stiluri:

Vizualul: a vizualiza, a observa, întunecat, colorat, a plănui, a străluci, a arata, a ilustra, a lungi, a scurta, a se uita, a privi, însorit, tablou, vedere, viziune, palid, privelişte, a ilumina, şters, a lua aminte, lustruit, drăguţ, urat, frumos, a cântări, a fixa, a mobiliza, a pata, a dezlănţui, etc.

Auditivul: A suna, a răsuna, asurzitor, a afirma, a comenta, a declara, a dialoga, remarca, a exprima, a spune, a rosti, a zice, a povesti, a murmura, a vorbi, a comunica, a geme, a izbucni, a ciripi, a verbaliza, a zvoni, etc.

Kinestezicul: A ataca, a simţi, a apuca, durere, tristeţe, bucurie, atingere, emoţie, limbaj tăios, tensiune, relaxare, a testa, a se teme, rece, cald, voios, întărit, fierbinte, echilibru, sentiment, scorţos, zăpăcit, aspru, impact, presiune, gâdilătură, preocupare, tremurare, încordare.

Revenind la exemplul de mai sus, Victor, dacă ar vrea să comunice mai bine, având in vedere că soţia lui este kinestezică ar fi trebuit sa-i descrie casa lui Cristi; Adi ar fi trebuit sa-i explice soţiei sale pe limba lui Victor, întrucât este vizuală iar Cristi, ar fi trebuit fost sa-l cheme p Adi sa-i spună cum este casa.

Este cât se poate de uşor. Imaginaţi-vă că în cursurile noastre îi punem pe participanţi să vândă o pompă de bicicletă folosind canalul Auditiv, sau îi punem să vândă un training folosind tiparul Vizual. Aparent imposibil, practic însă, toţi pot, trebuie doar puţin exerciţiu.

La ce te ajută folosirea acestei metode:

1. Daca-i vorbeşti pe limba lui te va înţelege mai bine şi astfel devii mai convingător;
2. Convingi mult mai repede un client, şeful, sau angajatul;
3. Intri pe aceiaşi lungime de undă rapid cu orice interlocutor, discutând de cele văzute, de cele auzite sau de cele simţite. Vorbiţi aceiaşi limbă;
4. Te poţi face mai plăcut în orice conversaţie;
5. Dincolo de ceea ce spui, vei dezvolta un nivel de comunicare activ cu interlocutorul;
6. Te vei face mai uşor înţeles, vei transmite mesaje mai ferme şi mai clare;
7. Scoţi comunicarea din impas;
8. Sentimentul de încredere apare mai rapid;
9. Îţi dai seama din e-mailurile primite cu ce fel de om ai de-a face şi vei şti cum să-i răspunzi convingător;

Nu vă povestesc aici din cărţi sau cursuri, vă spun şi din experienţa mea. Urmăriţi un vizual vorbind cu un senzitiv sau cu un auditiv. Veţi observa instantaneu o comunicare deficitară. Cu toate că este posibil să spună acelaşi lucru, totuşi nu se înţeleg. Iar dacă vrei să-ţi testezi capacitatea ta, fă traducerea limbajul kinestezicului în cuvinte vizuale şi o să vezi cum vizualul se va lumina la faţă şi invers, explică-i apoi ce spune vizualul în termeni kinestezici şi va înţelege şi acesta.

Acest cuvânt pe care l-am folosit mai sus, „traducere” însemnă de fapt a spune acelaşi lucru, dar folosind alte cuvinte. Exemplul cu acea casa de mai sus este elocvent. Fiecare dintre amici a tradus conversaţia despre acasă în limbajul lui. După cum aţi văzut însă, soţia are nevoie de traducere în cazul în care foloseşte un alt limbaj.

Exemple de traduceri (V- Vizual, A- Auditiv şi K- Kinestezic)

V: Camerele sunt foarte mari. [Vizual Auditiv kinsetsezic]

A: Camerele au o rezonanţă deosebită.

K: Te simţi ca într-un palat.

V: Ai văzut ce s-a întâmplat?

A: Ai auzit ce s-a întâmplat?

K: UAU….ce s-a întâmplat!

V: Ce bine arată această maşină!

A: Ce bine se aude această maşină!

K: Ce bine te simţi în această maşină!

V: Vreau să-ţi arăt o nouă perspectivă.

A: Vreau sa-ţi spun o variantă.

K: Vreau să simţi că mai este ceva.

V: Este o culoare urâtă.

A: Este o culoare ţipătoare.

K: Este o culoare apăsătoare.

V: Vezi ce mai spun şi ceilalţi!

A: Ascultă-i şi pe ceilalţi!

K: Ţine cont şi de ceilalţi

După cum observi sunt moduri diferite de a face referire la acelaşi lucru. Sunt multe de spus despre aceste tipare/canale de gândire-exprimare-întelegere-convingere. Te poţi „juca” cu ele într-un mod fabulos … Şi când te gândeşti că acesta este doar începutul. Vreau, în finalul acestui articol, considerând că este de ajuns pentru o lecţie de negociere sau comunicare, cum doriţi să-i spuneţi, să vă ofer câteva sfaturi care să vă ajute pentru perfecţionare.

1. Dacă ai avut răbdare să ajungi până aici, foloseşte acest text ca studiu de caz. Ce tipar de gândire folosesc cel mai mult? Sunt convins că o să afli răspunsul corect. Dacă ai dubii scrie-mi pe manager@traininguri.ro şi o să-ţi confirm sau o să-ţi infirm!
2. Identificaţi-vă tiparul preferat de comunicare. Care din casele de mai sus v-a plăcut mai mult? Acesta poate fi un prim indiciu.
3. Citiţi-vă ultimele e-mailuri pe care le-aţi transmis. Ce cuvinte aţi folosit, mai mult auditiv, mai mult vizual, sau mai mult kinestezic?
4. Ascultaţi-vă în conversaţii. Într-un moment de respiro vedeţi cărui tipar se asociază mai mult limbajul dumneavoastră. Acesta este primul pas, anume să identificaţi poziţia în care sunteţi.
5. Apoi recunoaşteţi limbajele celor din jur. La radio, în metrou, în autobuz, între doi oameni necunoscuţi, profitaţi de orice ocazie şi încercaţi să vă daţi seama ce limbaj foloseşte fiecare.
6. Nu-i nimic rău în a-ţi studia puţin prietenii, soţia, şeful sau un angajat. Alege un coleg despre care consideri tu ca are dificultăţi în a se exprima. S-ar putea să fi surprins să observi că de fapt el foloseşte un tipar diferit de al tău.
7. După ce ai observat la tine şi la ceilalţi tiparele o să observi că acestea nu se prezintă în formă pură. Mulţi oameni folosesc două din trei tipare, însă mai mult unul dintre ele. Statistic vorbind, cei mai mulţi sunt Vizuali, apoi Auditivi, apoi Kinestezici.
8. Următorul pas: EXERSEAZĂ! Pe o foaie, descrie o cană în cele trei limbaje, descrie un televizor, un sentiment sau floare. Descrie-le folosind cele trei tipare. O să observi că-ţi vine uşor să le descrii în limbajul tău preferat. Exersează, chiar dacă în prima fază o să ţi se pară că ceea ce spui este o descriere seacă. Doar ţi se pare, nu este descriere seacă, este un limbaj diferit de al tău.
9. Exerciţiu de două minute seara: Încercă să derulezi ziua care tocmai a trecut ca pe un filmuleţ. Pe rând fă următoarele trei lucruri: Ce lucruri ai văzut în ziua respectivă, ce lucruri ai auzit şi ce ai simţit în ziua respectivă? Nu faci altceva decât să-ţi foloseşti puţin creierul, să-i măreşti „elasticitatea” şi obişnuinţa de a vedea, de a auzi şi de a simţi lucrurile din perspective diferite.
10. Ultimul pas: exersează , exersează şi iar exersează. O să vezi rapid rezultatele şi o să simţi cum ai făcut un mare pas. Exersează cu fiecare ocazie, de preferat pentru început în discuţiile neimportante.

Aceste tipare de gândire au aplicabilitate extrem de largă. Se poate aplica în publicitate atunci când vrei să construieşti un mesaj convingător. Are aplicabilitate de asemenea şi în discursurile politice. Un mesaj este cu atât mai convingător cu cât foloseşte mai bine cele trei tipare (toate trei). Se aplică şi în literatură. Marii poeţi ai lumii au împletit excelent cele trei tipare şi întrucât nu mi-am propus să fac politică o să iau drept studiu mic de caz un poem roman (EMINESCU). Am nota cu V- Expresia sau cuvântul vizual, cu Litera A – Expresia auditivă şi cu K – Expresia kinestezică!

Iar ea vorbind (A) cu el în somn,
Oftând (K) din greu suspina(A):
O, dulce-al (k) nopţii mele Domn,
De ce nu vii (V) tu? Vina! (K)

Cobori în jos,(V) luceafăr blând, (k)
Alunecând (K) pe-o raza, (V)
Pătrunde-n (K) casa (V) si în gând (A)
Si viata-mi luminează! (V)

El asculta(A) tremurător, (K)
Se aprindea (V) mai tare (K)
Si s-arunca (V) fulgerător, (V)
Se cufunda (V) în mare;

Cert este că se poate discuta mult pe marginea acestor tipare. Când o să experimentaţi puţin tehnica o să observaţi uneori că sunt cuvinte care, în anumite contexte sunt încărcate de două tipare simultan, cum ar fi fulgerător de mai sus care este Vizual, dar are şi o doza de kinestezic. Dacă eşti în „pană” de cuvinte sau de idei rezumă-te pentru început la întrebări orientate pe tiparul interlocutorului.

Pe vizual întreabă-l: Ce culoare are? Cât este de clar? Cât este de mare? Cât este de mic? În ce spaţiu încape? Unde este aşezat? La ce distanţă este? Cât este de lung? Cât este de rapid? Unde este poziţionat?

Pe auditiv întreabă-l: Cât de tare? De unde se aude? Cine spune? Ce ton are? Vorbeşte repede? Se aude bine? E armonios? Cat este de clar? Cât de continuu?

Pe kinestezic întreabă-l: Cât de rece? Cât de cald? Cât de incitant? Cât de înspăimantat? Cât de calm? Cât de puternic? Cât de bine? Cât de rău?

Cât de optimist? Cât de lejer? Cât de strans? Cât de apăsat? Cât de fin? Cât de aspru?

Sper că ţi-am stârnit interesul pentru NLP. Înţelege tiparele de mai sus, recunoaşte-le şi foloseşte-le! Noi abordam tehncilile de influnetare din cadrul NLP in cadrul Cursului de Persuasiune si Influentare!

Revenind la NLP si Manipulare. Din capul locului, vreau să spun că este un instrument periculos. Tehnicile merg departe. Vreau să folosesc o metaforă, aceea a unui Cuţit de bucătărie. Cu acesta îţi poţi pregăti hrana, te poţi apăra dacă te atacă cineva, poţi ataca chiar tu cu el, sau te poţi sinucide. Aşa este şi cu Manipularea prin tehnici NLP, depinde ce faci cu ele. Dacă e să ne gândim la un cuţit, oare cuţitul ar trebui interzis pentru că poţi omorî cu el? Eu sincer cred că nici unul dintre voi nu şi-a cumpărat un cuţit cu această intenţie.

Manipularea este un instrument. Etica acestuia este data de scopul care ii serveşte. Manipulaţi cu integritate şi feriţi-vă de micii sau marii manipulatori!

Scris de Marian Rujoiu

Derren Brown - The Heist

2011-03-19T13:35:00.000+02:00

Derren Brown - The Heist from Tom Jansen on Vimeo.

Arta gestionării emoţiilor!

2011-03-13T21:36:00.002+02:00

Arta gestionării emoţiilor!

"Bine nu poţi vedea decât cu sufletul; ceea ce este esenţial este invizibil pentru ochi" - nota Antoine de Saint Exupery. Dar suntem dispuşi să ne folosim sufletul pentru "a vedea"? - o întrebare incomodă pentru mulţi dintre noi şi care ar putea rămâne fără răspuns, dar care incită la reflecţie.
Viaţa însăşi ne somează la a pleda pentru o instituţionalizare a educării emoţiilor şi a caracterului. Dezvoltarea competenţelor emoţionale la copii este de o mare actualitate şi şcoala trebuie să-şi arate deschiderea faţă de această problemă. Lecţiile emoţionale învăţate în copilărie, acasă şi la şcoală, ne facilitează adaptarea, respectiv inadaptarea la fundamentele inteligenţei emoţionale. Un coeficient de inteligenţă emoţională (EQ) ridicat contribuie la sporirea şanselor de a avea succes în viaţă.
Prin exerciţiu, răbdare, perseverenţă, inteligenţa emoţională poate fi învăţată, "iar copilăria şi adolescenţa sunt ferestre de oportunitate pentru a forma obiceiurile emoţionale esenţiale care ne vor domina întreaga existenţă". Şcoala şi familia trebuie să investească deopotrivă în mintea şi sufletul copiilor, să-i înveţe că-şi pot stăpâni prin inteligenţă viaţa emoţională.
Dar ce este inteligenţa emoţională? Care dimensiune a realităţii o susţine? Care sunt argumentele ce susţin dezvoltarea competenţelor emoţionale într-un cadru instituţionalizat? Care sunt primii paşi în acest demers? Este o investiţie rentabilă aceea de a forma părinţi şi copii inteligenţi emoţional? Care este portretul unui astfel de copil?
Inteligenţa emoţională nu este un concept nou în sine, dar a stat în umbra celui de "inteligenţă raţională". Cele două concepte nu sunt contradictorii, ci doar separate.
Inteligenţa emoţională este abilitatea unei persoane de a înţelege şi a-şi gestiona eficient emoţiile sale, de a înţelege şi a se descurca cu emoţiile celor din jur. Inteligenţa emoţională înseamnă folosirea inteligentă a emoţiilor în viaţa profesională şi personală. Abilităţile intra- şi interpersonale pe care le cuprinde inteligenţa emoţională vin în completarea celor legate de inteligenţa raţională. Inteligenţa emoţională (EQ) adaugă mai multe calităţi care ne determină să fim cu adevărat oameni. În timp ce IQ-ul creşte de la o generaţie la alta, EQ-ul are tendinţa să scadă, fiind în strânsă legătură cu diverse probleme sociale, depresia, agresivitatea, delincvenţa, deficitul de atenţie.
O posibilă soluţie ar fi educarea emoţiilor, accesul la o învăţătură emoţională, deplasarea accentului de pe învăţătura cognitivă pe cea emoţională.
Învăţarea emoţională vizează un set unic de competenţe:
Cunoaşterea propriei persoane
1. Identificarea emoţiilor: identificarea şi denumirea propriilor emoţii şi sentimente;
2. Responsabilitatea personală: recunoaşterea şi înţelegerea obligaţiei de a se angaja în comportamente care sunt în concordanţă cu etica, siguranţa şi legea;
3. Recunoaşterea punctelor tari: identificarea şi cultivarea puterilor proprii şi a calităţilor pozitive;
Grija faţă de alţii
1. Preluarea perspectivei celorlalţi: identificarea şi înţelegerea gândurilor şi sentimentelor celorlalţi;
2. Aprecierea diversităţii: înţelegerea faptului că diferenţele individuale şi ale grupului se completează reciproc şi fac lumea mai interesantă;
3. Respectarea altora: Credinţa că ceilalţi merită să fie trataţi cu bunătate şi compasiune şi sentimentul că există o motivaţie pentru binele comun;
Luarea deciziilor cu responsabilitate
1. Managementul emoţiilor: monitorizarea şi reglarea sentimentelor şi emoţiilor în aşa fel încât să ne ajute să ne descurcăm în diferite situaţii;
2. Analizarea situaţiilor: perceperea cu acurateţe a situaţiilor în care trebuie luate decizii şi evaluarea factorilor care pot influenţa răspunsul unui individ;
3. Stabilirea scopurilor: stabilirea scopurilor şi munca în direcţia atingerii acestora scopuri pro-sociale pe termen scurt şi lung;
4. Rezolvarea problemelor: generarea, implementarea şi evaluarea soluţiilor adecvate la probleme;
Eficienţa socială
1. Comunicare: Folosirea abilităţilor verbale şi non-verbale pentru a se exprima şi promovarea unor schimburi pozitive şi eficiente cu alţii;
2. Construirea relaţiilor: stabilirea şi menţinerea unor relaţii sănătoase, care aduc satisfacţii, cu alţi oameni şi cu alte grupuri;
3. Negociere: obţinerea unor soluţii convenabile pentru toate părţile implicate ţinând cont de nevoile tuturor celor implicaţi;
4. Refuzul: exprimarea eficientă a deciziilor de a nu se angaja în comportamente nedorite, care afectează siguranţa oamenilor, comportamente lipsite de etică sau care contravin legii;
5. Căutarea ajutorului: identificarea nevoii de a apela la surse corespunzătoare de ajutor şi suport; (după Right Training şi Consultanţă - "De ce inteligenţa emoţională şi socială?")
Societatea modernă începe să promoveze o nouă paradigmă, aceea de echilibru între minte şi suflet, între IQ şi EQ. Valori vechi şi noi respectă dimensiunile repertoriului emoţional: fiecare emoţie are un rol unic.
Emoţiile sunt centrul aptitudinilor necesare pentru viaţă, resurse energetice importante care ne ajută să înfruntăm situaţiile dificile ce ne marchează existenţa. Emoţiile ne fac mai bogaţi, mai "altfel". Cunoscându-le, respectându-le, educându-le şi conferindu-le "inteligenţă" vom putea croi cu generozitate şi largheţe abordarea perspectivei umane.
Howard Gardner propune (1983 ,"Frames of Mind") ideea că nu există un singur tip de inteligenţă, ci un spectru larg de inteligenţe. Potrivit opiniei lui Gardner, demersul paideutic trebuie să ajute la dezvoltarea copilului, orientându-l spre acel domeniu în care să-şi croiască drum spre a excela, întărindu-i încrederea în forţele proprii, în reuşita personală.
Profesori şi părinţi deopotrivă au sarcina - chiar obligaţia - să identifice şi să valorifice inteligenţele multiple ale copiilor, inteligenţe care pot fi utilizate în diferite proporţii şi combinări. Importanţa cunoaşterii fiecărui tip de inteligenţă sau grupare de inteligenţe marcată de un tip dominant este susţinută de faptul că acestea determină un stil specific de învăţare. Se poate vorbi despre o corelare structurală a inteligenţei dominante cu modul de a gândi, nevoile şi preferinţele elevilor.
Efortul de a recunoaşte capacităţile care arată tipul de inteligenţă dominant, preocuparea ca actul paideutic să ofere ocazii suficiente pentru manifestarea acelei inteligenţe, deschiderea profesorului spre identificarea unor oportunităţi suplimentare pentru dezvoltarea inteligenţei, jalonează scenariile instruirii diferenţiate. Un principiu cheie al clasei diferenţiate este tocmai ajustarea conţinutului, procesului şi produsului în raport cu disponibilitatea şi interesul de învăţare al elevului.
Este important să formăm copiii la nivelul inteligenţelor personale încă din şcoală, având grijă să acordăm atenţia cuvenită rolului emoţiilor. Ne putem face copiii fericiţi ajutându-i şi învăţându-i să-şi gestioneze emoţiile.
În unităţile şcolare, după cum şi în grupurile de prieteni, copiii inteligenţi emoţionali sunt în măsură să asigure o atmosferă propice învăţării, o atmosferă confortabilă şi sigură, dat fiind empatia, comunicarea eficientă, perseverenţa, controlul pulsiunilor, calitatea relaţiilor cu ceilalţi.
Importanţa lumii interne, a lumii emoţiilor şi sentimentelor trebuie simţită de către copil. Emoţiile şi sentimentele există. Inteligenţa emoţională înseamnă să folosească aceste resurse în mod inteligent pentru a avea o viaţă împlinită.
Dezvoltarea competenţelor emoţionale la copii se poate înscrie cu naturaleţe între obiectivele vizate în predarea disciplinelor şcolare sau se pot organiza activităţi speciale. Curriculum-ul preuniversitar oferă o soluţie prin aria "Consiliere şi orientare", al cărei conţinut poate fi îmbogăţit de către cadrul didactic în funcţie de orientarea sa ori de interesele grupului pe care-l îndrumă.
Indiferent de cadrul de desfăşurare (şcolar / familial, disciplinar / interdisciplinar) aceste activităţi pot urmări:
• Rezolvarea creativă a conflictelor
Sunt familii care întreţin situaţii conflictuale, fără a oferi un mediu educogen sănătos. Copilul care provine din astfel de familii poate ajunge într-o fază de saturaţie, la explozii emoţionale, care vor deteriora relaţiile cu colegii. Cunoaşterea familiei, a copilului, permite profesorului o intervenţie eficientă. Şcoala şi familia, care au răspunderea pentru evoluţia viitoare a copilului, trebuie să aibă în vedere amprenta "amintirilor emoţionale", puterea lor de a influenţa în bine sau în rău.
Subliniem încă o dată oportunitatea oferită orelor de consiliere curriculară de a preveni situaţiile de criză personală, educaţională, socială ale elevilor, cu atât mai mult cu cât ele se pot desfăşura şi cu părinţii sau pentru părinţi.
Învăţaţi să-şi controleze impulsurile, să-şi explice sentimentele, copiii vor reacţiona la mesajele pozitive adoptate de măsurile disciplinare altele decât cele coercitive.
• Arta de a gusta succesul sau insuccesul
Ştim că "reuşita poate fi o şcoală", una care ne învaţă pe toţi să avem încredere în forţele proprii. În faţa obstacolelor, copiii (şi nu numai) trebuie obişnuiţi "să-şi activeze" trăsături emoţionale ca entuziasmul şi perseverenţa. De multe ori emoţiile copleşesc puterea de concentrare. Dacă emoţiile negative puternice abat atenţia şi o orientează în altă parte, emoţiile pozitive conturează motivaţia pozitivă însoţită de entuziasm şi încredere. Principala victimă a emoţiilor negative este creativitatea şi acest aspect nu poate lăsa indiferenţi nici pe profesori, nici pe părinţi. Disconfortul emoţional atrage după sine, de nenumărate ori, nereuşita şcolară.
Eşecul a devenit o problemă banală, dar nu este deloc simplă. Copilul trebuie luat în considerare în totalitate. Obişnuim să catalogăm copiii cu rezultate slabe drept leneşi, deficienţi mintal, în funcţie de IQ, fără a lua în calcul că este, poate, un copil senzorial care nu e prea bine adaptat la viaţă.
• Investiţia în rezervorul afectiv al copilului
Copilăria este un mit al reînnoirii, iar părintele îşi retrăieşte alături de cel căruia i-a dat viaţă, întreaga existenţă. Educaţia copilului nu lasă loc pentru greşeli: părinţi sau alţi factori educaţionali sunt chemaţi să înţeleagă copilul ca pe o personalitate complexă şi nu doar ca pe o înşiruire de comportamente. Cheia educaţiei eficiente este exprimarea consecventă a iubirii faţă de copil, căci nevoia esenţială a acestuia este nevoia de a se simţi iubit. Educaţia prin iubire este o educaţie proactivă, care anticipează nevoile copilului şi încearcă să le satisfacă.
Dacă i se îndeplinesc nevoile emoţionale şi de iubire, copilul este capabil să se adapteze la situaţii stresante şi tensionate, îşi construieşte o imagine de sine pozitivă, este mai uşor de disciplinat şi are comportamente constructive. În caz contrar, copilul nu îşi foloseşte întregul potenţial la şcoală sau, mai târziu, în relaţiile sociale ca adult, fiind lipsit de siguranţa emoţională; trăieşte o stare de confuzie şi un sentiment de inferioritate, se lasă pradă unor motivaţii subconştiente negative şi se izolează de părinţi.

Gandurile devin lucruri

2011-02-20T18:21:00.000+02:00

Gandurile devin lucruri

Am inceput astazi sa citesc pentru a doua oara cartea “Puterea magica a gandului” a lui David Schwartz. Sunt de parere ca o carte buna merita citita de mai multe ori. Dupa cum spunea Bob Proctor intr-un program de-al sau, atunci cand citesti pentru a doua oara o carte, nu descoperi in ea ceva ce nu ai descoperit prima oara, ci descoperi ceva in tine ce nu ai descoperit pana atunci. Din curiozitate, inainte sa ma apuc de citit, am cautat pe net cateva detalii despre cartea lui David Schwartz si am avut deosebita placere sa dau peste un articol de pe blogul lui Ionut Ciurea in care mentiona, printre altele, si aceasta carte. Articolul se numeste “5 carti care pot schimba ceva”. De asemenea am mai dat peste foarte multe comentarii pozitive la adresa acestei carti si toate aceste lucruri m-au convins ca merita sa o recitesc.

Initial nu m-am gandit sa scriu un articol despre puterea gandului, insa, dupa ce am citit primul capitol, mi-am dat seama ca informatiile prezentate in cartea lui David Schwartz sunt deosebit de importante, utile si usor de aplicat, astfel inca am hotarat sa va povestesc despre aceasta carte si sa incep sa scriu o serie de articole despre puterea magica a gandului, articole menite sa va faca sa intelegeti ca gandurile dumneavoastra au o putere magica, au puterea de a va modela viata. Dupa cum probabil stiti deja, “gandurile devin lucruri”. Am mai mentionat acest lucru de cateva ori si o sa-l mai repet, deoarece repetitia este esentiala in procesul de invatare, de asimilare de noi cunostinte, concepte si de schimbare, in bine, a obiceiurilor.
Puterea gandului

Inca din prefata cartii mi-a atras atentia o fraza in care, un director al unei companii, facand referire la cel mai bun agent de vanzari al sau (care a vandut de cinci ori mai mult decat oricare alt agent de vanzari din cadrul aceleiasi companii), a spus ca “succesul nu este neaparat in directa legatura cu puterea inteligentei, ci cu puterea gandului”. Si, din pacate, sau din fericire, acest lucru este adevarat si este demonstrat de numeroase studii. Brian Tracy spunea ca 80% din cei cu studii superioare (facultate, master, doctorat) lucreaza ca angajati pentru patroni si afacerisiti care au terminat doar liceul.

Deci, nu inteligenta este factorul responsabil pentru obtinerea succesului, cel putin nu inteligenta pe care se pune accentul in sistemul nostru de invatamant. Dupa cum probabil stiti deja, exista 7 tipuri de inteligenta (desi psihologul Howard Gardner de la Universitatea Harvard sustine ca ar fi 8). Din pacate, in scoala se pune mai mult accentul pe 2 dintre aceste inteligente, si anume inteligenta lingvistica si cea logico-matematica. Astfel, daca iei note mari in aceste domenii esti considerat destept, inteligent si vei avea succes in viata.

Insa mai sunt celelalte 5 inteligente care sunt la fel de importante, dar carora nu li se acorda o la fel de mare importanta: inteligentele spatiala, muzicala, kinestezica, intrapersonala si interpersonala (cea de-a opta pe care o mentioneaza psihologul Gardner este inteligenta naturala, legata de natura). De exemplu, in vanzari s-ar putea sa nu te ajute prea mult inteligenta muzicala, insa inteligenta interpersonala foarte bine dezvoltata iti poate garanta succesul.
Importanta anturajului

Insa, revenind la subiect, nu inteligenta este cea responsabila pentru obtinerea succesului, ci mai degraba puterea gandului. Problema majora cu care ne confruntam este ca noi suntem influentati de persoanele din jur, gandurile noastre sunt influentate de cele ale persoanelor cu care intram in contact, ale persoanelor in compania carora ne petrecem o mare parte a timpului, precum colegii de facultate sau colegii de servici. Acesta poate fi vazut si ca un factor pozitiv si ca unul negativ. Poate fi vazut ca un factor pozitiv, daca mediul in care ne petrecem marea parte a timpului este un mediu pozitiv, alcatuit din persoane pozitive, optimiste, de succes, care au obiective marete si care emana energie pozitiva.

Pe de alta parte, daca persoanele din jurul dumneavoastra sunt pesimiste, tot timpul se plang de cate ceva, dau intotdeauna vina pe altii, se gandesc numai la ce se poate mai rau, acest lucru va va influenta si pe dumneavoastra in mod negativ. De aceea este foarte important sa va alegeti cu mare grija prietenii si persoanele in compania carora va petreceti timpul, pentru ca acesta poate fi un factor important pentru obtinerea succesului.

Pana data viitoare cand ne vom “reintalni”, fiti atenti la gandurile pe care le “purtati” si ganditi in stil mare. Dupa cum spune Donald Trump, “din moment ce oricum gandesti, gandeste in stil mare!”

Articol preluat!

Ton si Stil in comunicare

2011-02-06T12:53:00.000+02:00

Ton si Stil in comunicare
Ianinte sa incepi o scrisoare, trebuie sa hotarasti nivelul de comunicare. Trebuie sa hotarasti daca
limbajul trebuie sa fie formal, standard, sau informal. Trebuie sa hotarasti daca un vocabular
tehnic sau de specialitate va produce confuzie. Sau daca cuvintele pe care le-ai ales arata o
atitudine pozitiva, negativa, sau neutra fata de subiect si daca aecste atitudini sunt potrivite.
Toate aceste decizii vor crea tonul a ceea ce vei scrie si vor arata atitudinile tale fata de subiect,
cititor si fata de tine insuti.
In acelasi timp, ce scrii trebuie sa fie concret sa foloseasca vacabular specific, si sa creeeze o
comunicare clara si eficienta
Formalitate vs. Informalitate .
Fiecare nivel al limbii are propriul ton. Pana la a hotari nivelul limbii folosite, hotaraste
gradul de formalitate sau informalitate pe care vrei sa-l adopti.
Acest lucru depinde de situatie si de normele grupului.
Ex.: Un discurs de acceptare a unei distinctii este formal, astfel ca nu vei vorbi ca la telefon.
Limba scrisa este de obicei mai formala (in ton si structura) decat limba vorbita, pentru ca ceea
ce scrii nu este sprijinit de nuante si inflexiune si expresii faciale .
- Mergi la mijloc intre formal si informal.
- Evita cuvinte nefamiliare si propozitii complexe. Evita argoul si obscenitatile.
- Evita pe cat posibil greselile de gramatica. Astfel, toata lumea va aprecia mesajul fara
subiectivitate. Nu va limita ideile pe care le propui.
2. Cuvintele tehnice si specializate
Feicare grup de oameni foloseste vocabular specializat. Psihologii vor vorbi despre
"formarea reactiilor," la clienti "proiectii," si "depresii clinice." La forbal vei auzi “fault”,
“corner” si “lovitura de pedeapsa”. In ambele situatii trebuie sa fii familiarizat cu fotbalul si
psihologia pentru a intelege conversatiile.
! Nun este gresit sa folisesti limbaj specializat, daca audienta ta il foloseste si intelege.
Daca nu stii cat de potrivit este limbajul ales pentru audienta ta, incearca sa citesti ce ai
scris ca si cand ai fi audienta ta.
! Daca vrei sa definesti un cuvant, o fraza explicativa va fi de ajuns.
Poti deifni proiectiile in sens psihologic ca "lozalizarea trairilor si gandurilor cuiva un
mintea altcuiva". Daca crezi ca oamenii mai au nevoie de informatii, atunci, o anecdota
(ex., o poveste) sau o analogie (ex., o comparatie a unui lucru nefamiliar cu un lucru
familiar) il va ajuta pe cititorul tau sa inteleaga.
! Un vocabular specializat iti va limita audienta la experti in materie. Un astfel de
vocabular iti va indeparta audienta si va transforma comunicarea intr-una formala.
Cei mai buni scriitori isi aleg vocabularul in functie de audienta.

Tonul comunicarii
Putem vorbi de un ton al comunicarii.
Dupa cum reactionam la tonuri ale vocii prietenoase, de afaceri, iritate, pompoase, sau rezonabile
la fel reactionam si in scris. In scris, ca si invorbit ce spui va conta mai putin decat cum o spui.
Tonul pe care il folosesti trebuie sa depinda de scopul comunicarii si de relatia pe care vrei s-o
creezi intre tine si cel care va citi.
Pe cand iritarea si ironia sunt uneori potrivite, in majoritatea situatiilor iti vor indeparta
cititorul. Iritarea orientata spre cititor va avea rezultate daca scopul spre care te indrepti
este convingator.
4. Cuvinte pozitive, negative sau neutre
Cand alegi cuvintele, trebuei sa hotarasti intre cuvinte pozitive sau negative si atitudinile pe
care le arata. Daca descrii pe cineva ca “hortarat” arata o atitudine pozitiva. Daca spunem ca este
“incapatanata” vom trada o atirudine negativa.
Ce este interesant cand alegi intre doua cuvinte dintre
hotarat / incapatanat
zvelt / slab
prudent / las
vulgar / comun
este ca spun mai multe despre tine decat despre ce scrii . Prin aceste cuvinte, pozitive sau
negative, iti tradezi propriile tale atitudini.
In majoritatea situatiilr in care scrii pentru afaceri, scopul tau este sa fii obiectiv, mentinand
atentia cititorului asupra suboectului decat asupra ta. In astfel de situatii, un vocabular
neutru este necesar. "Slab," de exemplu, este mai neutru decat "zvelt" sau "slabanog" dar
nu la fel de neutru ca greutatea si inaltimea exacta a individului.
5. Sugestiile noastre despre ton si stil
• Foloseste cuvinte concrete
Oricand este posibil, foloseste cuvinte concrete (explicite) decat abstracte de genul:
dragoste, foame, ura, putere, grija, fericit. vs. cuvinte explicite ex.: Dacia Nova
2000,etc. Pentru ca cuvintele explicite vor avea acelasi sens pentru mai multi, pe
cand cuvintele abstracte vor avea intelesuri foarte diferite de la om la om.
EX.: Daca scrii unui redactor sa protestezi impotriva unui editorial., tonul pe care il vei folosi
(prin cuvintele alese si prin felul in care formulezi propozitiile) vor arata atitudinea ta fata de tine
insauti, fata de cititor si de subiectul in cauza. Un ton eficient trebuie sa arate incredere in
propria opinie; si poate spune cititorului tau daca crezi ca redactorul este incompetent sau
inteligent si astfel va trage concluzia.
EX.: Daca scrii spre directorul de relatii publice al unui magazin pentru ca platit in plus, vei avea
mai multe rezultate daca ai o atitudine prietenoasa. In majoritatea situatiilor tonul tau trebuie sa
arate ca esti o persoana rezonabila adresandu-te altei persoane rezonabile

Fii clar
Expresiile clare usureaza cititul pentru ca este mai usor pentru cititor sa isi inchipuie
ceea ce spunem. Acest lucru este si mai important in scrisorile de afaceri cu cat este
in literatura.
Alte sugestii pentru scrisorile de afaceri:
- foloseste exemple
- da nume si numere clare
- explica concepte noi prin lucruri familiare.
In timp ce alegi tonul pe care il vei folosieste este important sa tii minte ca citiorul de
afaceri este un cititor ocupat, unul care scaneaza pagina pentru ideile esentiale. Fii cat de
consi posibil si evita cuvintele nenecesare.
Iata cateva sugestii pentru ce trebuie sa tii minte cand scrii o scrisoare de afaceri, fie in
interiorul companiei tale, fie spre un client.
• Scrie o pagina maximum, 4-5 paragrafe bine structurate
• Marimea fontului: 11
• Un spatiu jumatate intre randuri
• Margine la stanga paragrafului
• Foloseste logo-ul companiei
• Scrie adresa, si datele tale de contact
• Numarul de cont daca e vorba de un contract
• Verif ica gramatica!
• Veri fica de doue, trei ori
• Foloseste incheierea, nu incheia brusc
EX.: Scrii un memo unui supraveghetor, spunandu-I ca este nevoie de un nou xerox.. ce ar fi
mai eficient, sa scrii, "un copiator s-a invechit," sau "Copiatorul HP 2003 pe care l-a cumparat in
1985 lasa linii negre pe pagini si nu poate fi reparat"?

Reusita in cazurile in care clientii te refuza.

2011-01-22T11:26:00.002+02:00

Un client te refuza ? Nu e sfarstiul lumii !

Intotdeauna vor exista clienti care sa te refuze, indiferent cu cata atentie urmezi etapele recomandate. De fapt, asta e adevarata lume a vanzarilor. Trebuie sa tii cont de faptul ca un NU nu este obligatoriu sfarsitul negocierilor dintre tine si posibilul client, dupa cum afirma Jeffrey Gitomer, un reprezentant de vanazari din Carolina de nord, coautorul cartii Surprinde-ti clientii (AMACOM Books). Cartea cuprinde cateva strategii pentru a preveni un refuz categoric:

1. Foloseste-ti umorul. Daca te refuza, spune-i clientului ceva de genul “Va multumesc pentru refuz. Sunt obisnuit sa aud vreo patru refuzuri si doar apoi un DA. Asa ca… stiti pe cineva care sa ma poata refuza?” Sau intreaba-l daca raspunsul lui este final. Aceste strategii te vor ajuta sa scazi tensiunea acumulata prin acel refuz si sa treci conversatia la nivelul urmator.

2. Intreaba-l de 5 ori de ce te refuza. Intreaba-l de ce si apoi din nou si intraba-l in repetate randuri pana cand recunoaste adevaratul motiv pentru care te-a refuzat. Adreseaza-i intrebare dupa intrebare pana cand, poate, va ajunge la concluzia ca produsul sau serviciul pe care i-l oferi este exact ceea ce are nevoie.

3. Ai nevoie de o lista care sa cuprinda obiectele de valoare pe care i le oferi, in afara de acelea pe care i le vinzi. “Iar daca nu ai nimic de trecut pe aceasta lista, inseamna ca nu ai nimic valoros de vanzare”, considera Gitomer. Apoi a explicat: “Daca incerci sa vinzi un serviciu telefonic destinat convorbirilor de afaceri la mare distanta, gandeste-te sa oferi si casete audio gratuite cu indicatii despre utilizarea serviciului. Pentru a incheia o afacere de valoare trebuie, in primul rand, sa oferi mai mult decat ceea ce vinzi”, considera Gitomer.

4. Spune-le ca nu poti accepta un refuz decat dupa ce cere parerea a inca doua persoane. Gitomer considera ca e mai bine sa “Le ceri sa sune doi dintre actualii tai clienti care initial te-au refuzat, dar care au inteles, mai apoi, ca afacerea e buna”. Chiar daca e foarte hotarat si nu vrea sa se razgandeasca, macar va asculta si parearea altor oameni.

5. Afla cu cine face afaceri si pe baza caror criterii. Chiar daca nu te va ajuta sa inchei acel contract, sustine Gitomer, informatiile te vor ajuta pe viitor.

Oamenilor nu le pasa de ceea ce stii decat atunci cand constata ca iti pasa.

SIMPLITATEA MARILOR ÎNVĂŢĂTURI

2011-01-22T11:22:00.000+02:00

O carte interesanta si.....simpla!

Don Miguel Ruiz -„Cele patru legăminte"!
„Focalizarea exclusivă asupra libertăţii personale nu reprezintă un act egoist; ea este cel mai mare dar pe care îl putem face umanităţii." - spune la un moment dat Don Miguel Ruiz. În cărţile sale, el ne vorbeşte despre învăţăturile toltece pe care a avut şansa să le urmeze. Aceste învăţături sînt simple, nu se bazează pe dogme, astfel încât ele pot fi accesibile oricui, indiferent de religia pe care o urmează.
1. Fiţi impecabili în tot ceea ce spuneţi.
Rostiţi numai adevărul. Spuneţi numai ceea ce gândiţi. Nu folosiţi cuvintele pentru a vă critica pe sine sau pentru a-i bârfi pe cei din jur. Folosiţi-vă de puterea cuvântului pentru a răspândi adevărul şi iubirea.
2. Nu luaţi nimic la modul personal.
Nimic din ceea ce fac alţii nu vi se datorează. Cuvintele şi acţiunile celor din jur sînt doar o proiecţie a propriei lor realităţi, a visului lor personal. Dacă vă veţi imuniza în faţa opiniilor şi a acţiunilor celorlalţi oameni, veţi evita foarte multă suferinţă inutilă.
3. Nu faceţi presupuneri inutile.
Descoperiţi curajul de a pune întrebări şi de a exprima ceea ce doriţi cu adevărat. Comunicaţi cât mai clar cu putinţă cu ceilalţi oameni, pentru a evita astfel neînţelegerile, tristeţea şi suferinţele inutile. Acest legământ este suficient în sine pentru a vă transforma radical viaţa.
4. Faceţi întotdeauna tot ce vă stă în putere.
Potenţialul maxim al omului se schimbă în fiecare moment; de pildă, într-un fel veţi acţiona atunci când sunteţi sănătos şi în alt fel atunci cînd sunteţi bolnav. Indiferent de circumstanţe, faceţi întotdeauna tot ceea ce vă stă în putere şi veţi evita astfel auto-acuzaţiile, abuzul de sine şi regretele.
Toltecii au creat trei discipline, cu scopul de a ajuta omul să scape de suferinţă şi să-şi regăsească adevărata sa natură: fericirea, libertatea şi iubirea.
Toltecii au insistat să ne privim întotdeauna cu sinceritate, scop în care au creat o disciplină exclusiv pentru luciditate.
Prima disciplină, Arta lucidităţii (sau a conştientizării), reprezintă primul pas către atingerea libertăţii personale, căci nimeni nu poate fi liber dacă nu ştie cine este, unde se află sau ce fel de libertate caută. Această disciplină ne ajută să ne dăm seama de ceaţa care există în mintea noastră, să înţelegem că noi visăm tot timpul. Arta Lucidităţii ar mai putea fi numită şi Arta Adevărului.
Cea de-a doua disciplină toltecă, Arta Transformării, ne învaţă cum ne putem schimba visul vieţii personale. Scopul celei de-a doua discipline constă în a pune ordine în haosul provocat de mitote - toate acele voci din interiorul minţii noastre -, în a ne înfrunta temerile, în a le transforma şi a obţine rezultate eficiente. Rezultatul pe care îl dorim este libertatea de a ne trăi propria viaţă, nu viaţa Parazitului sau a sistemului nostru de convingeri. Arta Transformării poate fi realizată prin schimbarea legămintelor pe care le-am făcut cu noi înşine şi prin reprogramarea minţii noastre aşa cum dorim. Cele Patru Legăminte reprezintă o sinteză a Artei Transformării. Stăpânirea primelor două discipline conduce la eliberarea minţii de Parazit, care permite practicarea celei de-a treia discipline.
Arta de a iubi, sau Controlul Intenţiei. Din perspectiva toltecă, iubirea sau intenţia reprezintă acel aspect al vieţii care permite transformarea energiei. Acest aspect este viaţa însăşi, care este sinonimă cu iubirea necondiţionată. Tot ce există a fost creat din iubire, căci totul a fost creat de Dumnezeu sau de Viaţă. Controlând iubirea, noi ne putem controla visul vieţii noastre, iar atunci când dobândim măiestria în toate cele trei discipline, devenim una cu Dumnezeu. Orice acţiune a noastră devine atunci parte integrantă din Fiinţa Unică. Acesta este scopul suprem al toltecilor."

Articol preluat!

La multi ani!

2011-01-02T09:49:00.000+02:00

Imi doresc ca noul an sa ne aduca tuturor,tot ce e mai bun si mai frumos pe lume!
Imi doresc ca fiecare dintre noi sa fie fericit alaturi de acea/acel TU,a fiecaruia dintre noi.
De ceva timp,cam de o luna,lucrez la o carte,da....am inceput sa scriu o carte.
Incurajat fiind de o colega de servici,lucrez la un volum......despre care va voi scrie un pic mai tarziu.....mai in detaliu!:)))
Distractie placuta in continuare!

Cum poate pasiunea pt ce faci,sa transforme obisnuitul in extraordinar!

2010-12-25T17:11:00.000+02:00

Recomand tuturor cartea''Factorul Fred-Mark Sanborn'',va schimba multe concepte si viziuni!

The Leader Who Had No Title

2010-12-19T19:12:00.000+02:00

Recomand cartea!

Maxima zilei!

2010-12-07T21:39:00.002+02:00

Super tare maxima asta si foarte adevarata:

"O femeie poate ierta cateodata un barbat care incearca sa o seduca, dar niciodata pe barbatul care rateaza o ocazie atunci cand i se ofera." – Charles Maurice de Talleyrand Perigord

Un adevarat ''imn''!

2010-12-05T20:35:00.002+02:00

Adevaratul ''manual'' de coaching,leadership....persuasiune......relationare si tot ce mai doriti!

2010-12-05T20:09:00.000+02:00

Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor.

Cartea lui Gary Chapman şi Ross Campbell “Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor”, merită să fie cunoscută pentru a prelua diferite principii şi tehnici de interrelaţionare. Cele cinci limbaje ale iubirii ar fi, în concepţia autorilor: mângâierile fizice, cuvintele de încurajare, timpul acordat, darurile şi serviciile, pe care le voi prezenta în articole consecutive.

Ex.:
Limbajul nr. 2 al iubirii : cuvintele de încurajare

Exemplu : Oare tăticul meu mă iubeşte ? Da, pentru că atunci când batem mingea întotdeauna mă încurajează şi după ce terminăm partida îmi spune : Îţi multumesc că ai jucat cu curaj. El susţine că important nu este să câştigi neapărat, ci să te străduieşti cât mai mult. Philip, având paisprezece ani, continuă : Uneori mai şi greşesc. Dar îmi spune să nu-mi fac griji. El este convins că o să mă îndrept dacă voi continua să mă străduiesc la maximum.

Cuvintele sunt foarte puternice în privinţa comunicării iubirii. Cuvintele afectuoase şi tandre, cuvintele de laudă şi de încurajare, cele care dau un imbold pozitiv, toate spun ţin la tine .Aceste cuvinte sunt ca un balsam pentru suflet ; ele hrănesc interior copilul, dându-i sentimentul valorii de sine şi al siguranţei. Deşi asemenea cuvinte se spun cu usurinţă, ele se uită greu. Copilul luptă pe baza acestor cuvinte de încurajare, o viaţă întreagă.

Pe de altă parte însă, vorbele tăioase care dovedesc diverse frustrări pot dăuna părerii bune despre sine a copilului şi pentru a arunca îndoieli asupra capacităţilor sale. Copiii sunt convinşi că noi credem sincer ceea ce le spunem.

Copiii receptează mesaje emoţionale cu mult înainte să poată înţelege cuvinte. Tonul vocii, blândetea, atmosfera afectuoasă, toate comunică o căldură emoţională şi multă iubire. Toţi părinţii vorbesc cu sugrarii lor şi ceea ce înţeleg aceştia depinde de ceea ce văd pe chipul nostru şi de suntele afectuoase combinate cu apropierea fizică.

Afecţiunea şi iubirea înseamnă exprimarea recunoaşterii existenţei pur şi simplu a copilului. Lauda pe care o aducem în asemenea situaţii se referă la ceva asupra căruia copilul deţine un oarecare control.

Laudele frecvente aduse la întâmplare sunt riscante şi din alt motiv. Copiii se obişnuiesc atât de tare cu ele, încât presupun că este ceva firesc şi se aşteaptă să li se acorde pur şi simplu. Când se află în situaţii în care nu sunt lăudaţi, consideră că ceva nu e în regulă şi intră în panică. Atunci când întâlnesc alţi copii care nu primesc asemena încurajări, încep să se intrebe de ce simt ei nevoia să fie veşnic lăudaţi.

Desigur că dorim să ne lăudăm copiii, la care ţinem atât de mult, dar lauda trebuie să fie sinceră şi justificată. Astfel poate fi considerată o formă de linguşire, pe care o pot echivala cu o minciună.

Restul il veti in carte! :)

Ceva de .....sambata seara......sau......sambata noaptea,mai degraba...dati cu biciul,fratilor! :))))

2010-12-04T21:43:00.002+02:00

Un ''stil'' de management,inca practicat (din pacate)....nu la noi....''pe alte meleaguri''! :)))

2010-12-04T21:26:00.002+02:00

Un spectacol superb,toata lumea ar trebui sa aibe sansa sa-l vada!

2010-12-01T16:50:00.002+02:00

Maxima zilei!

2010-12-01T11:39:00.002+02:00

Cea mai coplesitoare forta majora sub presiunea careia suntem uneori constransi sa lucram este propria noastra constiinta.

Body Language: How good are you interpreting it?

2010-11-27T21:57:00.002+02:00

Despre persuasiune-Robert Cialdini

2010-11-27T21:53:00.000+02:00

Despre atitudine.....despre alegeri......

2010-11-27T09:51:00.000+02:00

CEVA DEOSEBIT- ROBIN SHARMA!

2010-10-23T17:52:00.002+03:00

LOREDANA-IUBI,IUBI

2010-10-23T17:40:00.002+03:00

Din nou despre vanzari!

2010-10-23T17:16:00.000+03:00

Daca vreau sa vad in actiune un adevarat artist al tehnicilor de vanzare, in loc sa ma duc la niste firme renumite, n-am decat sa trag o fuga pana la magazinul mamei mele. (Mama gestioneaza la periferia orasului Genova un modest magazin de papetarie, jucarii, cadouri, carti pentru scoala... nimic deosebit. Si trebuie sa spun ca nu a urmat mai mult de opt clase, ca sa nu mai vorbim de cursuri de vanzare sau marketing; are magazinul ei de aproape cincizeci de ani si, spre disperarea mea si a surorii mele, la 72 de ani nu manifesta nici o intentie de a iesi la pensie!) Deci, daca stau nu mai mult de o ora la magazinul ei, mi se intampla sa asist la dialoguri de genul urmator:

- Buna ziua, doamna Rita, dati-mi un pix, va rog.
- Da, buna ziua. Pentru cine este pixul?
- Pentru copilul meu.
- A, l-am vazut alaltaieri, ce repede creste. Oricum, fiindca este la scoala ar fi bine sa luati trei pixuri - unul rosu, unul negru si unul albastru, ca sigur are nevoie. Ce mai face sotia dvs.? (Urmeaza doua minute de palavrageli despre sotie.) Apropo, stiu ca invatatorul copilului este cam sever si ca nu prea ii plac greselile pe caiet: mai bine punem si o guma de sters. Ati vazut ce minune este guma asta noua, care permite stergerea oricarui tus fara sa ramana vreun semn?
- Serios? Stati ca vreau si pentru mine. (Urmeaza alte doua minute de discutii despre faptul ca, in ziua de astazi, copiii au prea multe facilitati si in aceste doua minute alte rechizite, mai mult sau mai putin necesare, se adauga pe tejghea.)
- Bine, asta e tot. Totusi, mi se pare pacat sa puneti toate aceste lucruri noi intr-un penar vechi. Uitati aici ce minune, un penar desenat cu personaje din desenele animate care se dau acum la televizor. (Urmeaza o alta discutie despre copiii care se uita prea mult la televizor, timp in care mama ii arata clientului un ghiozdan pentru carti - Unul similar a cumparat chiar alaltaieri vecinul dvs., apoi niste caiete si alte materiale...)

Si, dupa ce bietul om care intrase pentru a lua un pix iese cu doua genti pline, mama se uita la mine si imi spune: Ei, ce are de spus marele expert in tehnici de vanzari despre mama lui? Iar marele expert (adica eu) ridica ochii spre cer si se da batut...
Secretul vanzarilor este foarte simplu
Trebuie sa admiram talentul mamei mele in a folosi instinctiv toate tehnicile de convingere posibile, dar sa evidentiem un lucru fundamental, fara de care performantele de mai sus nu ar fi posibile: magazinul mamei este de foarte mult timp acolo si prin fata lui trec toate femeile care au copii la scoala, ca urmare el a devenit locul unde se concentreaza toate barfitoarele din zona si unde ajung toate zvonurile despre locuitorii cartierului. Si rezultatul e ca, atunci cand un client intra in magazin, mama stie deja ce il poate interesa, cat isi poate permite sa cheltuiasca, ce ii fac copiii, cum se-ntelege cu sotia s.a.m.d. Si, discutia fiind foarte personalizata si foarte prietenoasa, clientul nu se simte niciodata fortat sa cumpere, ba dimpotriva: el chiar ii multumeste mamei pentru ca i-a adus aminte de lucruri de care ar putea sa aiba nevoie... (Sa nu mai spun ca odata am adus-o la un en gros si am vazut ce inseamna intr-adevar marketing pesonalizat. Fiecare obiect pe care l-a cumparat era din start destinat cuiva: Asta, desigur, il va cumpara doctorul pentru sotie, de lucrul acesta va avea nevoie femeia de la patiserie, asta il luam pentru dl. Cutarescu s.a.m.d. Bineinteles, am intrebat-o unde tine dosarele locuitorilor cartierului, dar, nestiind nimic despre Romania si despre dosarele Securitatii, nu a facut nici o legatura si nu s-a suparat!) Oricum, toata povestea asta demonstreaza un lucru care, pe cat este de evident, pe atat este de neglijat: cheia succesului in afaceri consta in satisfacerea dorintelor clientului si este imposibil sa satisfaci o dorinta daca nu stii inainte care este aceasta.
Informatia inseamna putere
In timp ce oricine poate vinde un pix daca ii se cere un pix, a vinde ceva care nu ti s-a cerut presupune o cunoastere foarte precisa a consumatorului. Nu intamplator firmele serioase cheltuiesc o buna parte din bugetul lor pentru a face cercetari de piata in vederea intelegerii si descoperirii produsului ce trebuie scos pe piata si a felului in care produsul trebuie prezentat clientilor.
Fiindca putini dintre noi isi pot permite o cercetare de piata serioasa, avem nevoie de un mod rapid si eficient care sa ne permita sa cunoastem care sunt exigentele unui client. Si, pe cat de stupid si banal poate parea, solutia este una singura: sa punem intrebari! (De fapt, o cercetare de piata nu este nimic altceva decat o serie de intrebari.) Vanzatorul care prezinta un produs fara sa verifice inainte daca ceea ce are de oferit corespunde dorintelor clientului nu poate ajunge decat la un esec total.
Orice intrebare bine pusa ne va da o informatie in plus, care ne permite cunoasterea clientului si prezentarea celui mai eficient produs; si asta indiferent daca negocierea se intampla la un mic chiosc, la un mare magazin, la o intreprindere... unde vreti. Informatia inseamna putere si intrebarile constituie mijlocul de a obtine aceasta informatie.
Vom vedea in viitor cum poate fi folosita aceasta informatie, prin ordonarea si reformularea ei, in vederea prezentarii produsului. Pentru moment, sa vedem cam ce intrebari trebuie sa punem clientului, pentru a afla exact ce anume doreste acesta. Intrebarile vor fi, de obicei, de genul: Cine? Ce? Unde? Cand? Cum? si De ce? Astfel, daca gestionam o agentie imobiliara, iata cateva lucruri pe care trebuie sa le stim inainte de a-i face clientului o propunere:
Ce carateristicei trebuie sa aiba casa (numarul de camere, numarul de metri patrati, zona in care sa fie situata etc.)?
Cine va folosi casa?
In cat timp ii trebuie?
Unde locuieste acum clientul?
In momentul de fata, clientul este chirias sau proprietar?
A vazut deja alte oferte?
A folosit in trecut serviciile unei agentii imobiliare?
S-a gandit deja la un pret aproximativ?
Clientul dispune de acesta suma sau are nevoie de o finantare?
Decizia de cumparare va fi luata de el sau de altcineva? S.a.m.d.
Evident, fiecare firma, fiecare afacere, fiecare produs va avea setul lui de intrebari, asa ca nu are sens sa propunem exemple care ar umple zeci de pagini. Importante sunt doua lucruri:
1. Seria de informatii - si de intrebari relative - de care avem nevoie nu poate fi improvizata pe loc, ci trebuie pregatita cu grija. Asa ca analizati produsul sau serviciul pe care il oferiti si stabiliti intrebarile care va pot ajuta sa descoperiti daca produsul se potriveste sau nu cu ceea ce doreste clientul. Chiar daca unele chestii vi se pot parea banale si evidente, puneti-le pe hartie - s-ar putea sa fiti surprins de ce veti descoperi.
(ATENTIE - nu caracteristicile tehnice ale produsului conteaza, cum deja s-a scris, ci felul in care produsul poate fi de folos clientului.)
2. Aceste intrebari trebuie sa fie clare in mintea voastra, dar ele trebuie adresate in felul cel mai natural cu putinta, cu pauze, comentarii etc. Potentialul client trebuie sa aiba senzatia ca discuta cu un consultant prietenos, nu cu un ofiter de politie!
Deocamdata, asta e tot. Vom vedea data viitoare cum putem folosi informatiile obtinute pentru a atinge adevaratul scop, adica cresterea vanzarilor. Spor la lucru!

Articol preluat!

Legile managementului!

2010-09-26T21:12:00.002+03:00

Legile managementului

* Prima lege a managementului este ca exista.
* Cine detine aurul stabileste regulile.
* Cei ce au primesc. Cei ce pot - fac. Cei ce nu pot - ii invata pe altii. Cei ce nu-i pot invata pe altii - administreaza.
* Indecizia este baza flexibilitatii.
* Orice este posibil daca nu stii despre ce vorbesti.
* Nu crea nici o problema pentru care nu ai nici un raspuns.
* Oricine poate lua o decizie daca are suficiente informatii. Un manager bun poate lua o decizie fara a avea informatii suficiente. Un manager perfect poate lua o decizie fara a avea nici un fel de informatii.
* Cand un manager vrea sa-si impresioneze subalternii cu detalii sofisticate, inseamna ca el a pierdut din vedere obiectivul final.
* Nu veni niciodata cu idei noi, care ti se pot da inapoi ca sarcini.
* Pentru fiecare viziune exista o contraviziune, la fel de atragatoare.
* Sedintele sunt evenimente in care minutele conteaza, dar orele nu.
* Daca parasesti camera risti sa fii ales.
* Nu exista un moment mai prielnic ca acum, pentru a amana ceea ce nu vrei sa faci.
* Cu cat un plan este mai complicat si mai grandios, cu atat sansele lui de esec sunt mai mari.
* Cu cat planifici mai bine un proiect, cu atat este mai mare riscul de confuzie, atunci cand ceva nu merge bine.
* Orice problema tehnica poate fi rezolvata daca sunt destui bani si, respectiv, destul timp. Din pacate, nici una dintre cele doua cerinte nu poate fi indeplinita.
* Printre economisti, lumea reala este considerata adesea un caz special.
* Tehnologia este dominata de doua tipuri de oameni:
a) cei care inteleg ceea ce conduc;
b) cei care conduc ceea ce nu inteleg.
* Daca exista o cale de intarziere a unei decizii importante, un bun management o va gasi.
* In orice intreprindere, munca se orienteaza spre nivelele cele mai de jos ale ierarhiei.
* Daca o idee a supravietuit unui sistem birocratic si a fost implementata, inseamna ca nu a fost deloc interesanta.
* In orice intreprindere exista o persoana care stie tot ce se intampla aici. Aceasta persoana trebuie data afara.
* Mai usor sunt recunoscute talentele din alta parte decat talentele din propria companie.
* Recrutarea personalului inseamna de multe ori triumful sperantei fata de experienta.
* Daca un subordonat iti pune o intrebare particulara, dar pertinenta, priveste la el de parca si-ar fi pierdut sensul realitatii. Cand isi va pleca ochii, parafrazeaza-i intrebarea.
* Gandeste inainte de a actiona.
* Este bine ca in afara biroului sa ai mersul grabit pentru a nu da prilejul subordonatilor sa-ti puna intrebari.
* Daca dai dispozitii, sa fie verbale. Cele scrise pot fi foloste mai tarziu impotriva ta.
* Un management bun este expresia unei mari idei.
* Schimbarea lucrurilor este o tema preferata a oricarei conduceri.
* Oricat de mult muncesti, niciodata nu faci destul. Ceea ce nu faci este intotdeauna mai important decat ceea ce faci.
* Cand esti in dubiu, murmura. Cand esti in dificultate, deleaga pe altcineva sa rezolve problema. Cand esti direct raspunzator, cantareste.
* Un plan bun astazi este mai necesar decat unul perfect maine.
* Daca o problema conduce la prea multe sedinte, atunci sedintele devin mai importante decat problema insasi.
* Atunci cand nu este necesar sa se ia o hotarare, este necesar sa nu se ia nici o hotarare. * Daca nu-i poti convinge pe birocrati, atunci creaza confuzie.
* Eficienta unei sedinte este invers proportionala cu numarul participantilor si cu timpul afectat. * Durata unei sedinte creste cu patratul numarului de participanti.
* Timpul afectat fiecarei probleme de pe agenda sedintei va fi invers proportional cu importanta ei. * Cu cat doresti mai putin sa faci parte din tot felul de comitete si comisii, cu atat vei fi rugat mai mult sa o faci.
* Timpul inseamna bani.
* Nu exista pranz gratuit.
* Cheltuielile tind sa creasca pana egaleaza veniturile.
* Pentru saritura in inaltime este mai bine sa antrenezi un om care sare 2 m, decat doi oameni care sar fiecare 1 m.
* Chestiunile banale pot fi rezolvate destul de repede; chestiunile importante nu sunt rezolvate niciodata.
* Rezolvarea a "n+1" probleme necesita un timp dublu fata de rezolvarea a "n" probleme.
* Rezolvarea a 90% dintr-o problema se face de obicei in 10% din timp, restul de 10% rezolvandu-se in 90% din timp.
* Nimic nu este imposibil pentru cel care nu trebuie sa le faca singur.

Despre motivare!

2010-08-22T16:42:00.001+03:00

Motivatia

1

Ce este motivaţia

Motivaţia este raţiunea de a face ceva, motorul oricărei acţiuni umane, ansamblul factorilor interni ( trebuinţe, nevoi, motive ) care-i determină pe oameni să se comporte în diferite moduri.

Din păcate, abordările motivaţiei sunt adesea întemeiate pe ipoteze simpliste privind modul în care funcţionează. Procesul motivaţiei este mult mai complex decât pare – oamenii au nevoi diferite, îşi fixează obiective diferiteşi moduri de acţiune variate pentru satisfacerea acestor nevoi.

Faptul că oamenii sunt motivaţi de nevoi diferite pare un truism, dar este o constatare esenţială pentru a nu trata mecanic procesul motivării personalului. Veţi învăţa, de exemplu, despre tipurile de lideritateşi este posibil să consideraţi că cel mai dezirabil stil de conducere este cel democratic uitând că unii oameni au nevoie de control pentru a se simţi în siguranţă !

Problemei motivatiei personalului i se atribuie o mare importanta atât în sectorul privat cât si în cel bugetar. Toti managerii sunt de acord ca atingerea obiectivelor organizationale depinde foarte mult de comportamentul si atitudinea subordonatilor lor fata de sarcinile ce le revin. Dar când se încearca sa se raspunda la întrebari de genul: “Cum poti sa-i determini pe oameni sa faca ceea ce doresti tu?” sau “de ce A lucreaza mai mult si mai bine decât B în aceleasi conditii de munca?” se ajunge la concluzia ca problema este destul de complexa si dificila. De asemenea, trebuie spulberata de la început iluzia ca ar exista o reteta sigura, de succes, care sa asigure rezolvarea problemei motivatiei pentru oricare dintre situatii sau subiecti.

De ce? Pentru ca oamenii sunt diferiti. Fiecare are o personalitate bine definita, cu nevoile, aptitudinile, valorile si aspiratiile sale. Aceste calitati individuale se combina apoi cu conditii si aspecte legate de locul de munca. Pe lânga aceasta mai actioneaza înca un factor important, si anume dinamica personalitatii si cea a mediului. Indivizii nu-si pastreaza în mod conservator toate caracteristicile. Unii simt nevoia sau
2

sunt obligati sa-si dezvolte bagajul de cunostinte. Altii îsi perfectioneaza deprinderile câstigate într-un domeniu de activitate printr-un ritm sustinut si perseverent de lucru. Ca sa nu mai amintim de schimbarile provenite din viata particulara, odata cu trecerea anilor. Nici conditiile organizationale nu stau pe loc. Sunt suficient de bine cunoscute rezultatele si reactiile generate de valul de schimbari ale tehnologiei informationale. Iar institutiile îsi urmeaza traseul cunoscut sub denumirea de ciclu al vietii organizationale în care ele se nasc, evolueaza, se maturizeaza, stagneaza si apoi decad, fiecare dintre aceste etape având caracteristicile bine definite. Cu toti acesti factori dinamici individuali si organizationali aflati într-o continua prefacere, am putea ajunge în pragul unei întrebari retorice si pline de scepticism: “Oare vom putea vreodata sa întelegem ce îl determina pe un angajat sa aiba o anumita atitudine si un anumit comportament la locul de munca”? Dar sa nu disperam si sa purcedem la abordarea sistematica a problemei, începând bineînteles cu încercarea de a defini cât mai simplu si mai pe scurt notiunea de motivatie.
G.A. Cole, unul dintre specialistii britanici în domeniul managementului
resurselor umane, ne ofera urmatoarea definitie sintetica :
“Motivatia este un proces în care oamenii aleg între forme alternativede
comportament în vederea atingerii scopurilor personale.” La aceasta, spre completare,

am putea adauga si definitia alternativa conform careia “motivatia reprezinta suma energiilor interne si externe care initiaza si dirijeaza comportamentul spre un scop care, odata atins, va determina satisfacerea unei necesitati.” (Managementul resurselor umane/Robert L.Mathis, Panaite C.Nica si Costache Rusu.- Bucuresti: Ed. Economica, 1998) . Descifrând pe îndelete aceste definitii complementare, reusim sa identificam principalele elemente componente ale procesului motivational: comportament, scop, satisfactie, necesitati, energii (aici cu sensul de resurse).

Asezând toate aceste elemente într-o ordine cauzala, obtinem un model determinist al motivatiei în care nevoile-stimuli conduc la un comportament adecvat în care sunt exploatate resursele necesare din cele existente, resurse care genereaza actiunea ce duce la atingerea scopului sau obtinerea rezultatelor asteptate, ce fac sa înceteze actiunea stimulilor, ajungându-se în final la satisfactie.
3

În efortul lor de a eficientiza activitatile organizatiilor pe care le conduc prin intermediul stimularii activitatii profesionale, managerii au identificat 2 dimensiuni ale muncii care utilizeaza surse motivationale distincte si specifice:
a. Dimensiunea obiectiva utilizeaza ca principala sursa motivationala

recompensarea inegala a muncii. Termenul “inegala” are aici sensul de diferentiata, neconfundându-se cu practicile inechitabile, incorecte. Experienta multor firme si institutii a demonstrat ca politica egalitarismului salarial a generat efecte negative pe termen lung, principalul fiind demotivarea personalului. Indivizii cu pregatirea, aptitudinile si deprinderile cele mai performante au sfârsit prin a parasi organizatiile pentru a-si cauta posturi în care sa fie platiti în mod adecvat. Astfel s-a produs un alt efect negativ: fluctuatia crescuta a fortei de munca. Dimpotriva, diferentierea recompenselor financiare în functie de calificare, dificultatea sarcinilor, rezultatele obtinute, modul de desfasurare a activitatii constituie o forma deosebit de eficienta de motivare.
b. Dimensiunea subiectiva foloseste ca sursa motivationala efectul resurselor

nepecuniare. Exista numeroase studii ce au demonstrat faptul ca multi angajati pot fi motivati în actiunile lor si prin alte metode decât cele de natura financiara, obtinându-se rezultate similare. Emery si Thorsrud identifica în lucrarea lor Forma si continutul
democratiei industriale câteva dintre nevoile care-l determina pe om sa munceasca si

pentru altceva decât pentru bani sau alte avantaje materiale:
- nevoia de a învata prin munca;
- nevoia de a cunoaste natura muncii si a modului prin care o poate realiza;
- nevoia de a lua decizii si de a avea initiativa;
- nevoia contactului social pozitiv si de recunoastere în cadru organizatiei;
- nevoia de a-si pune activitatea în slujba obiectivelor firmei si de a-si lega viata de
cea a comunitatii;
- nevoia sigurantei viitorului.

În ultima vreme se acorda din ce în ce mai multa importanta nevoii de confort si satisfactiei pe care o genereaza, acesta lipsind înca în foarte multe domenii de activitate. Tipurile de nevoi se afla la baza majoritatii teoriilor motivationale pe care le vom trece în revista în continuare.
4
V.2. Teorii ale motivaţiei
Cele mai importante teorii ale motivaţiei sunt clasificate astfel :
A. Teorii instrumentale

Acestea afirmă că recompensele sau pedepsele servesc ca mijloace ( instrumente ) spre a-
i determina pe oameni să se comporte în modurile dorite.
Instrumentalitatea este convingerea că, dacă facem un lucru, acesta ne va conduce la un
altul . În forma sa cea mai rudimentară, teoriile instrumentaliste afirmă că oamenii nu
muncesc decât pentru bani.Teoria apare în a doua jumătate a secolului al XIX – leaşi
conform ei, o persoană este motivată să muncească dacă recompenseleşi penalizările
sunt direct legate de performanţa sa de muncă, deci câştigurile depind de o bună
performanţă.
B. Teorii ale conţinutului

Se concentrează pe conţinutul motivaţiei, afirmând că motivaţia se referă la
întreprinderea acţiunilor necesare pentru satisfacerea trebuinţelor, identificând
principalele ncesităţi care influenţează comportamentul
B. 1. Ierarhia nevoilor la Abraham Maslow.

Psihologul Abraham Maslow , pe această linie a conţinutului, a elaborat una dintre cele
mai cunoscute teorii ale motivatiei, care a fost preluata de catre managementul resurselor
umane. Conform acesteia, toate nevoile umane pot fi clasificate în 5 categorii aranjate
într-o schema ierarhica ce stabileste ordinea în care acestea sunt satisfacute.
Reprezentându-le într-o forma piramidala , Maslow sustine ca ele trebuie satisfacute
începând de la baza si sfârsind cu cele de la vârf. Respectând si noi aceasta ordine,
descriem pe scurt fiecare din aceste categorii:

1. Nevoile fiziologice sunt nevoi de baza precum hrana, adapostul, odihna, îmbracamintea si toate celelalte care determina si asigura existenta si supravietuirea. Toate sunt esentiale si sunt asigurate la nivel organizational printr-o salarizare corespunzatoare, conditii bune de munca, program de lucru rezonabil etc.
2. Nevoile de securitate fizica si sociala (siguranta) implica o atentie
deosebita pentru conditiile de securitate a muncii, pentru modificarea salariilor în functie
5
de inflatie, pentru sporuri determinate de conditii speciale de lucru si pentru asigurarea
unei pensii la încheierea activitatii profesionale.

3. Nevoile sociale sau de asociere cuprind nevoia de prietenie si afectiune, de apartenenta sau asociere la un grup, de solidaritate, în general de satisfacere a relatiilor interumane. În cadrul activitatii profesionale, acestea se manifesta prin dorinta de a contacta si colabora cu ceilalti angajati, de a crea legaturi puternice în cadrul echipei de munca etc.

4. Nevoile de stima si recunoastere sociala se refera la nevoia fiecarui om de a fi ceva mai mult decât un simplu membru al unui grup, de a avea o imagine favorabila în proprii sai ochi dar si în fata celorlalti, care sa-l respecte si sa-i aprecieze realizarile. La nivel organizational, aceste nevoi sunt satisfacute în momentul încununarii cu succes a unui proiect sau al promovarii într-o noua functie. Aceste momente dau nastere sentimentului de putere, încredere în sine si prestigiu.

5. Nevoile de autoactualizare sau afirmare si realizare personala reprezinta cel mai înalt nivel ierarhic al piramidei, cuprinzând nevoile de perfectionare a talentelor de creatie si a achizitiilor deosebite în domeniul profesional, însemnând utilizarea la maximum a propriului potential.

Principiul satisfacerii nevoilor umane dupa Maslow ar fi urmatorul: individul îsi satisface prima data nevoile de la baza piramidei ierarhice si abia apoi trece la satisfacerea celor de la nivelul urmator. Odata satisfacute si acestea, se avanseaza la nivelul imediat superior si se continua asa pâna la ultima categorie din vârful piramidei. Deci doar nevoile nesatisfacute servesc ca factori motivationali, celelalte pierzându-si acest rol, pâna în momentul reactivarii lor.
Este important de reţinut faptul că doar nevoia de autorealizare nu poate fi
niciodată satisfăcută complet.

Ca implicaţie practică, trebuinţele de ordin superior(stimăşi autorealizare )dau cel mai puternic impuls spre motivare, forţa lor creşte după ce au fost satisfăcute, pe când a trebuinţelor de ordin inferior, scade.
6
B.2. Teoria factorilor duali a lui Herzberg

Dezvoltând si modificând teoria ierarhiei nevoilor a lui Maslow, Frederick Herzberg a ajuns la concluzia ca exista 2 grupuri de factori ce influenteaza sentimentele angajatului fata de munca sa:
- factori motivatori (intrinseci sau de continut):
- Autoactualizare
- Recunoastere
Factori ce conduc la
- Munca pentru sine
o satisfacţie
- Responsabilitate
extremă
- Avansare
- factori igienici (extrinseci sau de context):
- Relatii interpersonale
- Politica firmei
Factori ce conduc
- Control
la o insatisfacţie
- Salarii
extremă
- Conditii de munca

Factorii igienici corespund primelor 3 categorii ale nevoilor de la baza piramidei (numerotate de la 1 la 3, mai sus în text), iar cei motivatori ultimelor 2 categorii din vârful piramidei.

Punctul central al acestei teorii a lui Herzberg consta în afirmarea discontinuitatii între factorii care produc satisfactia si cei care produc insatisfactia în activitatea profesionala (vezi figura de mai sus). Noutatea consta în faptul ca, spre deosebire de conceptia traditionala care considera toti factorii ca putând determina atât satisfactii cât si insatisfactii, Herzberg sustine ca satisfactia în munca este determinata numai de un anumit tip de factori, si anume cei motivatori, iar insatisfactia este produsa de un alt tip de factori, numiti igienici. Factorii motivatori sunt strâns legati de specificul muncii si actioneaza în directia mobilizarii oamenilor pentru a lucra mai bine.

Factorii de igiena sau de întretinere nu tin atât de continutul muncii în sine cât de conditiile în care aceasta este prestata. Acestia nu genereaza satisfactia, dar daca nu ating un nivel corespunzator, dau nastere la nemultumiri. Principala critica adusa acestei teorii se refera la faptul ca, în sens empiric, Herzberg a fost preocupat mai mult de satisfactia în munca decât de comportamentul în procesul muncii.
7

Totusi, modelul sau de interpretare s-a dovedit si este în continuare adecvat mai ales angajatilor din categoria specialistilor si a personalului ocupând posturi de conducere, fiind deosebit de important pentru manageri.
B.3. Teoria achiziţiei succeselor a lui McClellandşi Atkinson
Conform acestei teorii, organizatia înteleasa ca loc de desfasurare a activitatii
profesionale ofera satisfacerea a 3 tipuri de nevoi:

1. nevoia de putere
2. nevoia de afiliere
3. nevoia de realizare

Indivizii la care se manifesta dominant nevoia de putere sunt motivati de ocuparea în organizatie a unei pozitii cât mai înalte si mai autoritare, fiind stimulati spre realizarea tuturor activitatilor ce conduc la atingerea acestui obiectiv.

Indivizii dominati de nevoia de afiliere sunt cel mai puternic motivati prin faptul ca munca le ofera contact frecvent cu colegii. Pentru acest tip de persoane este mai indicat sa nu aiba locuri de munca izolate.

Indivizii cu nevoi de realizare dominante prezinta urmatoarele caracteristici:
- manifesta o nevoie de realizare constanta;
- cauta sarcini care sa le solicite asumarea responsabilitatii;
- prefera sarcinile provocatoare, fara a fi însa prea dificile, sarcini pe
care le pot stapâni si îndeplini (nu-si asuma niciodata scopuri imposibil de atins);
- cauta în permanenta sa cunoasca feed-back-ul (raspunsul) la
rezultatul muncii lor;
- sunt mai putin interesati de nevoile sociale sau de afiliere.

Cei doi cercetatori au supus nevoia de realizare unui proces de formalizare, plecând de la ipoteza ca forta motivationala de producere a unui act este o functie a produselor dintre puterea motivului, probabilitatea subiectiva ca actul va avea drept consecinta obtinerea stimulentului (expectanta sau asteptare) si valoarea stimulentului. Astfel s-a obtinut urmatoarea formula:
Motivatia = f (Motiv x Asteptare x Stimulent)
8

Implicatiile cercetarilor lui McClelland sunt semnificative pentru manageri. Pentru diferite tipuri de posturi sunt necesare diferite tipuri de indivizi. Cei care sunt puternic motivati de realizare pot fi cei mai buni în cazul posturilor care necesita efectuarea unor sarcini si atingerea unor obiective clare. În schimb, pentru posturi care cer capacitati puternice de conducere si supraveghere nu este recomandat acest tip de individ, ci unul care este motivat de nevoia de a influenta oameni si evenimente si nu de a îndeplini sarcini.
C.Teorii ale procesului
V.4. TEORIA PERFORMANŢELOR AŞTEPTATE (A LUI VICTOR
VROOM)

Aceasta teorie combina în explicarea motivatiei factorii individuali (nevoi, calificare, abilitate etc.) cu factorii organizationali (organizarea controlului, sistemul de recompense, performante etc.). Puterea motivatiei sau forta este definita ca o functie de cele 3 marimi:
F = A x I x V,
unde: F – forta (motivatia)
A – asteptarea, ce se exprima prin raportul efort-performanta sau act-rezultat
I – instrumentalitatea, ce se exprima prin raportul performanta-recompensa (relatie
de tip rezultat-rezultat)

V – valenta (preferinta), ce reprezinta valoarea pozitiva sau negativa atribuita rezultatelor fie externe (salariu, promovare, premii), fie interne (mândria de a reusi, interesul de a îndeplini o misiune etc.) asteptate de munca efectuata

Dupa Vroom, principalele variabile ce afecteaza satisfactia în munca sunt:
1. supervizarea
2. munca în grup/echipa
3. satisfactia muncii
4. salariul/plata
5. posibilitatile de promovare
6. programul de lucru
În urma supunerii acestei teorii la numeroase verificari de ordin experimental si teoretic, au fost emise o serie de critici, dintre care mentionam ca fiind mai importante cea care se refera la insuficienta claritate a conceptelor de expectanta sau asteptare (A) si instrumentalitate (I) si cea care se refera la faptul ca nu se realizeaza o diferentiere între cele 3 dimensiuni A, I si V în functie de aparitia lor în timp, presupunându-se o simultaneitate a asteptarii, instrumentalitatii si valentei.
În termeni practici, managerii care doresc sa utilizeze idei cuprinse în teoria

lui Vroom ar trebui sa ia în considerare urmatoarele probleme:
- Cum pot fi identificate valorile si preferintele angajatilor?
- Ce recompense e mai probabil sa fie apreciate de angajati?
- În ce fel pot fi recompensele legate de performante?
- Cum pot fi facute publice recompensele disponibile?
- Cum pot fi regândite/reconcepute unele posturi pentru a include
recompensele
asteptate de angajati?

Cele 28 de Legi Universale ale Succesului!

2010-08-11T21:27:00.000+03:00

Cele 28 de Legi Universale ale Succesului (Peter Arnold )

1. Legea dragostei. Iubeste pe toata lumea ca pe tine insuti. Toate celelalte legi i se subordoneaza acesteia si nu intra in contradictie cu ea. Este o regula biblica. Se aplica la tot ceea ce facem ca indivizi, familii, oameni de afaceri, organizatii, tari. Are o bogatie/valoare universala.

2. Legea cauza-efect. Exista o ordine universala. Nimic nu este accidental. Totul se intampla cu un motiv. Pentru fiecare efect exista o cauza sau un set de cauze.

3. Legea gandirii. Gandurile se materializeaza. Noi devenim ceea ce gandim.

4. Legea echivalentei mintale. Pentru a avea succes intr-un domeniu, trebuie sa avem o imagine clara a acelui succes in mintea noatra, o imagine mintala a ideii noastre de succes, o viziune.

5. Legea corespondentei. Viata noastra exterioara este o oglinda a celei interioare. Exista o corespondenta directa intre experientele si gandurile noatre pe de o parte si atitudinea noastra, pe de alta parte.

6. Legea credintei. Orice credem cu adevarat devine realitate (inclusiv credinta noastra ca meritam succesul).

7. Legea valorii. Ceea ce credem si apreciem cu adevarat se reflecta in ceea ce facem, chiar daca poate cuvintele noastre sugereaza altceva.

8. Legea motivatiei. Tot ceea ce facem este declansat de dorintele noastre interioare, nevoi si instincte, multe dintre ele venind din subconstient.

9. Legea activitatii subconstiente. Subconstientul nostru ne avertizeaza despre lucrurile din jur, in concordanta cu dorintee si grijile noastre cele mai puternice,

10. Legea expectantei. Ceea ce preconizam cu incredere ca se ve intampla, chiar se va materializa.

11. Legea concentrarii. Indiferent asupra a ce ne concentram si ne gandim in mod repetat, devine din ce in ce mai mult o parte a vietii noastre interioare.

12. Legea obisnuintei. Aproape tot ce facem este automat, rodul unui obicei. Obisnuintele care ne indeparteaza de telurile noastre trebuie schimbate.

13. Legea atractiei. Suntem cu totii niste magneti vii. Atragem oameni, intamplari si imprejurari care se armonizeaza cu gandurile noastre dominante.

14. Legea alegerii. Suntem liberi sa alegem ceea ce gandim si in consecinta suntem liberi sa alegem toate celelelte parti ale vietii noastre.

15. Legea optimismului. O atitudine mentala pozitiva se merge mana in mana cu succesul si fericirea. Optimismul ne face placuti si vioi, mai susceptibili de a reusi.

16. Legea schimbarii. Totul se schimba, nimic nu este fix. Daca nu profitam de schimbare vom deveni victimele ei.

17. Legea controlului. Avem parere buna despre noi insine datorita faptului ca simtim ca ne controlam propria viata.

18. Legea responsabilitatii. Suntem pe deplin responsabili de ceea ce suntem, ceea ce avem, ceea ce devenim, si tot ceea ce reusim.

19. Legea compensatiei. Cu ceea ce contribuim sau investim, aceea vom obtine. Intotdeauna vom fi recompensati pe deplin pentru ceea ce facem.

20. Legea serviciilor. Recompensa noastra va fi direct proportionala cu valoarea serviciilor aduse celorlalti (sau, cum se spune, fii un stapan cu inima unui servitor).

21. Legea efortului aplicat. Toate lucrurile sunt sensibile la efort. De fapt, cu cat muncim mai mult, cu atat devenim mai "norocosi".

22. Legea supra-compensatiei. Trebuie ca intotdeauna sa "investim" mai mult decat obtinem; altfel nu vom obtine niciodata mai mult decat avem in acest moment. Trebuie sa facem mai mult pentru ceea ce suntem "platiti" pentru ca in timp sa fim rasplatiti cu mai mult pentru ceea ce facem. Principiul "ofera mai intai pentru a primi mai tarziu".

23. Legea "pregatirii". "Performanta vine in urma unei pregatiri intense. Adevaratii profesionisti investesc mai mult timp decat altii in pregatire.

24. Legea eficientei fortate. Pe masura ce actionam devenim mai eficienti. Niciodata nu avem timp sa le facem pe toate, dar avem suficient timp sa facem lucrurile cu adevarat importante.

25. Legea deciziei. Orice salt inainte isi are radacina intr-o decizie hotarata de a actiona. Si daca o facem cu indrazneala, vom avea de partea noastra un sprijin nebanuit/neasteptat.

26. Legea creativitatii. Orice progres incepe cu o idee in mintea cuiva. Tot ceea ce mintea noastra poate concepe si crede cu adevarat, poate sa si obtina.

27. Legea flexibilitatii. Ai sanse mai mari de reusita daca stii clar ce vrei sa obtii dar ramai flexibil in privinta felului in care vei actiona. Inflexibilitatea te poate face sa ratezi oportunitati.

28. Legea perseverentei. Abilitatea noastra de a persevera, in ciuda obstacolelor si a dezamagirilor, denota incredere in noi insine. Perseverenta este "o calitate de fier" in drumul spre succes.

Despre comunicare si conflict!

2010-08-11T21:25:00.000+03:00

Comunicare / conflict

Comunicarea nu este doar apanajul oamenilor. Totul în Univers interactioneaza. La fiinte, procesul comunicarii este evident, în special când se face constient datorita inteligentei. Inconstient sau constient, incompatibilitatea comunicarii duce la conflict. De-a lungul existentei, omenirea a progresat prin îmbunatatirea comunicarii.
Cu alte cuvinte: civilizatia îl doteaza pe om cu o tehnica prin care puterea si activitatea sa se maresc considerabil, în timp ce natura sa fundamentala (biologica) nu s-a schimbat.
Comunicarea este verbala sau non-verbala, efectiva sau virtuala. Exista suficiente studii asupra comunicarii corespunzatoare intereselor pentru care au fost facute.
În ciuda tuturor eforturilor, un numar de bariere se pot interpune în calea unei comunicari eficiente.
Un obstacol major este ca nici un mesaj nu e receptat exact în forma în care el a fost emis. Receptorul poate amplifica, modifica, interpreta gresit sau chiar ignora mesajul.
Bariere apar datorita lipsei unui sistem de referinta comun sau unei diferente de experienta între emitator si receptor.
Una dintre caracteristicile principale ale procesului de comunicare este eficienta coordonarii ei.
Informatia disponibila trebuie sa fie:
completa
exacta
oportuna
Succesul raspunsului la fiecare mesaj depinde de precizia mesajului original, de interpretarea si întelegerea sa de catre receptor si de catre conexiunea inversa.
Cu toate eforturile, nu totdeauna se gaseste formula potrivita de comunicare. Blocajele care pot interveni au diverse cauze; atât emitatorul cât si receptorul trebuie sa fie constienti ca între oameni exista diferente de ordin psihologic, de pregatire, de sisteme în care traiesc si care pot crea greutati ori relatii tensionate. De aceea, gospodarirea comunicarii este importanta.
Pe canale, comunicarea poate fi stingherita / bruiata de anumiti factori perturbatori (interferente) care trebuie eliminate sau reduse la minim
Comunicarea este una dintre acele activitati umane pe care oricine o recunoaste dar putini pot a o defini satisfacator. Comunicarea înseamna o discutie cu prietenii, televiziunea, îmbracamintea, tonul, accentul vorbirii si multe altele. Toate acestea, desi par complet diferite, au totusi în comun o caracteristica: reprezinta forme ale interactiunii umane. Astfel, comunicarea poate fi definita ca o interactiune sociala cu
ajutorul mesajelor.
Comunicarea este un ansamblu de actiuni:
deliberate
planificate
continue.
Cunoasterea starii mentale a auditoriului este importanta pentru transmiterea eficienta a unui mesaj.
Auditoriul se poate împarti în doua grupe: cei ce cauta activ informatii si cei ce proceseaza pasiv informatiile.
Cum este de asteptat, obiectivele comunicarii sunt mai usor de atins atunci când auditoriul eactiv. Acesta este dispus sa primeasca mesajul si îi va acorda atentie. Auditoriul pasiv nu cauta informatii si în general, va face prea putin pentru a întelege mesajul. Auditoriului pasiv i se poate face cunoscut un mesaj doar prin informatii scurte, caracterizate de creativitate si stil; schimbarea de atitudine sau de comportament apare rareori la auditoriile pasive.
Mereu te confrunti în viata cu stereotipuri, prejudecati, norme sociale si atâtea altele carora esti nevoit sa le faci fata corespunzator instruirii tale, prin diverse metode. Comunicarea îndeplineste o nevoie fiziologica, de siguranta, de afiliere si de actualizare.
Interinfluentarea atitudinilor persoanelor care interactioneaza nu este un proces imediat, ci unul care implica un mecanism mediator: comunicarea. Pozitia comunicarii în actul interpersonal este ca intermediara între starile psihologice ale indivizilor. Comunicarea cere adeziunea fiecaruia la obiectivele propuse si folosirea în comun a utilitatilor. Bunele relatii pentru comunicare nu sunt suficiente în lipsa regulilor si principiilor ce o asigura.
Cercetarea-actiune este o filozofie - si nu e un mod obisnuit de lucru: cel mai putin important este sa rezolvi problema; cel mai important este sa întelegi problema. Daca problema este înteleasa, atunci problema poate fi rezolvata. Dar cercetarea-actiune nu este pentru rezolvarea de probleme, ci pentru întelegerea practicii comunicarii, pentru ca sa fie schimbata - în vederea îmbunatatirii. Este analizata comunicarea în sine.
Ideea fundamentala a cercetarii-actiune este ca orice problema practica, oricât de mica ar fi, are legatura cu ceea ce e în jurul ei si nu trebuie separata, ci unita cu restul - pentru a avea un înteles. Uneori terminarea investigatiei înseamna punerea în practica a unor teorii fara a le cunoaste continuturile si fara a le sti formula. O semnificatie este legata de demersul actional al oricarei cercetari. O deschidere majora este
în acest sens sintagma: a învata prin a face (a comunica). Cercetarea-actiune vizeaza în principal schimbarea - prin combinarea investigatiei cu actiunea practica; din acest motiv, utilizarea ei este preferata de oamenii care o aleg pentru solutionarea unei situatii de criza. Ea este operationala - legitimata prin accentul egal pe care îl pune atât pe analiza (investigatie si reflectie), cât si pe actiune - cu menirea de a nu
folosi resurse exterioare. În fata unei situatii-problema, chemarea mediatorilor sau angajarea negociatorilor pentru rezolvarea conflictului poate fi efectiv anulata de comunicarea eficienta.
În mod practic (si plastic), specificul cercetarii-actiune se poate exprima astfel: planifica bine dar asteapta-te si la alte rezultate decât cele propuse. În realizarea unei cercetari-actiune, monitorizeaza conditiile si parametrii comunicarii, preocupat nu atât în a masura fenomenul cât mai degraba în a interveni în comunicare - a o corija / reajusta în functie de evolutia si rezultatele ei.
Partile aflate în conflict au interese interdependente; conflictele sunt de obicei combinatii de procese competitive si de cooperare, iar cursul pe care-l ia conflictul va fi determinat de natura acestei combinatii.
Se stie ca procesele caracteristice si efectele provocate de un anumit tip de relatii sociale tind sa provoace la rândul lor acel tip de relatii sociale.
Daca o anumita persoana are cunostinte sistematice despre efectele proceselor de cooperare si competitivitate, acea persoana va avea si cunostinte sistematice despre conditiile care de obicei dau nastere la astfel de procese si - prin extensie - la conditiile care determina daca un conflict va lua un curs constructiv sau distructiv.
Îmbunatatirea necesita realizarea unei conexiuni cu cognitia si perceptia. Un proces constructiv de rezolvare a conflictelor este similar unui proces eficient de cooperare pentru rezolvarea problemelor în timp ce un proces distructiv e similar unei lupte competitive câstig - pierdere.
Estimarea este judecata valorii comunicarii. Aceasta comporta doua aspecte: a mesajului (continut, felul transmiterii sale, etc.) si a partilor (emitator si receptor).
În estimare intervin continuu probleme si obstacole. Estimarea poate fi spontana sau planificata.

Cum sa supravietuiesti la locul de munca!

2010-07-14T06:37:00.000+03:00

1. Nu umbla niciodata fara un document in mana
Oamenii cu documente in maini dau impresia unor angajati care muncesc din greu, indreptandu-se spre intalniri importante. Oamenii fara nimic in maini dau impresia ca se pregatesc pentru pauza de cafea. Oamenii cu un ziar in maini dau impresia ca se duc la toaleta. Pe deasupra, sigura-te ca iti iei seara acasa cat mai mult de lucru, generand astfel falsa impresie ca muncesti mult mai multe ore decat in realitate.

2. Foloseste calculatorul pentru a parea ocupat
De fiecare data cand folosesti calculatorul, pare ca muncesti in ochii celor care trec pe langa tine. Poti trimite si primi email-uri personale, chat-ui, sa colinzi www.resursadefun.ro de la un cap la altul si in general sa te simti bine fara sa faci ceva cat de cat asemanator muncii tale. Acestea nu sunt chiar beneficiile societatii despre care sustinatorii revolutiei calculatorului le place sa vorbeasca, dar nu sunt deloc rele. Cand esti prins de seful tau - si vei fi prins - cea mai buna aparare este sa spui ca inveti sa folosesti un nou program, economisind astfel bani pe cursuri de training.

3. Birou murdar
Sefii pot trece neobservati daca au birourile curate. Pentru noi ceilalti, acest lucru da impresia ca nu muncim suficient. Cladeste gramezi imense de documente in jurul spatiului tau de lucru. Privitorului, dosarele de anul trecut arata la fel ca cele de azi; volumul conteaza. Fa gramezi cat mai mari si mai late. Daca stii ca vine cineva in biroul tau, ingroapa documentul de care vei avea nevoie la jumatatea gramezii si "sapa" dupa el cand el/ea intra.

4. Mesagerie vocala
Nu raspunde niciodata la telefon daca ai mesagerie vocala. Nu te suna nimeni doar ca sa-ti dea ceva degeaba - suna pentru ca vor ca TU sa muncesti pentru EI. Asta nu e viata. Lasa-ti toate apelurile sa ajunga in mesageria vocala. Daca cineva iti lasa un mesaj care pare a insemna munca, raspunde-i in timpul pauzei de masa, cand stii ca nu e nimeni - o sa para ca esti constiincios si silitor, chiar daca nu e asa.

5. Pari nervos si suparat
Dupa cum spunea George Costanza, trebuie tot timpul sa incerci sa pari nervos si suparat pentru a da impresia sefilor ca esti tot timpul ocupat.

6. Pleaca tarziu de la servici
Intotdeauna pleaca tarziu de la servici, mai ales cand seful este inca acolo. Ai putea citi reviste sau carti pe care intotdeauna ai vrut sa le citesti dar nu ai avut timp pana tarziu spre plecare. Asigura-te ca treci pe langa biroul sefului cand pleci. Trimite mesaje importante la ore neortodoxe (cum or fi: 9:35pm, 7:05am, etc.) si in timpul sarbatorilor.

7. Suspina in mod creativ pentru a crea efect
Suspina galagios cand sunt multe persoane in jur dand impresia ca esti sub presiune.

8. Strategia de stocare
Nu este de ajuns sa faci gramezi de documente pe masa. Aseaza o gramada de carti pe jos, etc. (manualele groase de calculatoare sunt cele mai bune).

9. Creaza-ti un vocabular
Citeste cateva reviste de calculatoare si invata cuvintele cheie si denumirile noilor produse. Foloseste-le liber in conversatiile cu sefii tai. Tine minte: ei nu trebuie sa inteleaga ceea ce spui, dar cu siguranta vei impresiona.

10. FOARTE IMPORTANT!!!:
NU trimite acest text sefului tau din greseala!!! Dar il poti trimite linistit colegilor de birou.

O vanzare reusita!

2010-07-08T22:16:00.000+03:00

O vanzare reusita incepe cu un set de intrebari!

Pentru a fi adevarati profesionisti ai vanzarilor, trebuie sa va pregatiti un set de intrebari-cheie pentru fiecare produs. Aceste intrebari, care vor fi adresate clientului, va ajuta sa intelegeti care sunt exigentele sale si daca ceea ce aveti de oferit le poate satisface sau nu. Daca aveti o minima experienta ca vanzator, v-ati dat desigur seama ca, deseori, clientul este foarte confuz; adica, foarte des, raspusurile pe care le primim atunci cand ii adresam intrebarile de mai sus contin o gramada de cuvinte fara semnificatie concreta: ceva ieftin..., ceva deosebit..., ceva de calitate... s.a.m.d.). Si, daca vanzatorul nu preia controlul asupra conversatiei, exista riscul de a vorbi si a arata produse la nesfarsit, fara sa se ajunga la nici o concluzie (si, bineinteles, la nici o vanzare...).
Ce avem de facut este destul de simplu: este vorba de tehnica "Identificarea valorilor si criterii de satisfacere a lor", dar, inainte de a vedea in ce consta aceasta tehnica, trebuie sa explicam cateva notiuni: Valoarea este cel mai bine sugerata de raspunsul pe care-l dam la intrebarea: Ce este important in legatura cu...?. De exemplu: Ce este important in legatura cu familia? Cu masina? Cu serviciul? Cu viata? Faceti un experiment cu voi insiva chiar acum si o sa vedeti ca, orice puneti dupa cu, va vor veni in minte o serie de cuvinte in genul (daca vorbim de o masina): comoda, sigura, ieftina, solida sau, daca aveti alte preferinte, rapida, luxuoasa, scumpa, aratoasa s.a.m.d.
Lucrul de o importanta fundamentala este ca, in mod mai mult sau mai putin constient, aceste valori sunt puse in mintea noastra intr-o anumita ordine din punct de vedere al importantei: Vrem ca masina sa fie sigura, solida, ieftina? Sau vrem ca ea sa fie ieftina, solida, sigura? Va dati seama cat de mult se schimba lucrurile? Aceasta ordine, care exprima diferentele intre un om si un altul, este absolut personala si este chiar ceea ce trebuie sa descoperim daca vrem ca produsul/serviciul pe care-l avem de oferit sa fie acceptat. (Bineinteles, uneori in mintea clientului aceste valori sunt in conflict: daca cineva vrea o masina ieftina si luxoasa, trebuie sa ia mai intai o decizie: este mai important sa fie ieftina sau sa fie luxoasa? Tot despre o scara a valorilor este vorba.) Criteriile de satisfacere a exigentelor se refera la raspunsurile care se dau la intrebarea: Cand considerati ca aceasta valoare este satisfacuta? sau Cum faceti sa stiti ca..., adica orice intrebare care permite obtinerea unei definitii concrete a ceea ce inseamna indeplinirea pretentiilor de valoare. De exemplu, ce este pentru noi o masina de lux? Ce inseamna rapida? Dar sigura? Continuati cu asemenea intrebari si veti vedea cat de greu este sa definim ceva care, daca nu gandim in profunzime, ni se pare firesc si evident. (Daca vreti sa va chinuiti un pic si sa invatati ceva interesant despre voi insiva, incercati sa definiti ce este important pentru voi in legatura cu succesul, banii, serviciul, casnicia si ce trebuie sa se intample pentru ca criteriile de satisfacere a valorilor pe care le-ati ales sa fie indeplinite).
Lasati clientul sa vorbesca
Sa ne intoarcem la lumea afacerilor si sa vedem cum toate lucrurile descrise mai sus ne pot fi de folos in cursul vanzarii. In primul rand, trebuie sa intelegem care sunt valorile clientului, deci nu ezitati sa puneti intrebarea: Ce este important pentru dvs. in legatura cu..., in toate formele posibile. Nu conteaza daca raspunsul pe care-l primiti este cam neclar - o sa-l lamuriti mai tarziu.
In aceasta faza, trebuie sa ne concentram pentru a intelege care sunt lucrurile abstracte care imping clientul spre actiunea de a cumpara ceva. Odata ce am identificat aceste lucruri, trebuie sa le punem intr-o anumita ordine a importantei, cum am vazut mai sus.
Important este sa lasati clientul sa se exprime si sa rezistati tentatiei de a intrerupe sau de a demonstra ca dorintele lui sunt nerealiste, chiar daca vi se pare ca aveti absoluta dreptate. Nu uitati ca, in acest moment, clientul are in minte un vis, o idee, si ca este dispus sa va dea o gramada de informatii. Daca il blocati, veti pierde cea mai buna ocazie de a-l cunoaste (nu uitati: daca nu cumpara astazi, poate va cumpara in viitor, poate va cumpara altceva, poate va trimite un prieten...)
Numai dupa aceasta faza se vor cere lamuriri despre criteriile de satisfacere, adica despre momentul concret in care clientul va simti ca a obtinut ceea ce dorea. Daca se intampla ca dorintele lui sa nu se potriveasca absolut deloc cu ceea ce puteti sa-i oferiti, nu-i spuneti niciodata direct acest lucru: unicul rezultat va fi pierderea vanzarii. Mult mai bine este sa puneti clientul sa dea definitia concreta a dorintelor lui si sa inteleaga singur ce este posibil si ce nu.

Trebuie subliniat faptul ca, pana acum, nu trebuie sa faceti nici o oferta: unicul obiectiv pe care il aveti in minte este sa intelegeti ce gandeste clientul, cat de pregatit si de motivat este, ce este important pentru el s.a.m.d. Si toate acestea trebuie obtinute lasand clientul sa vorbeasca si punand numai intrebarile strict necesare. (Imaginati-va cum v-ati simti daca v-ati duce la un medic sau la un avocat si acesta v-ar prescrie o reteta sau v-ar da un sfat fara sa asculte ce aveti de spus. Ar fi absurd, nu? De ce o vanzare, mai ales daca este vorba de ceva important, trebuie sa fie altfel?).
Vom vedea in numarul viitor cum trebuie prezentata oferta noastra, pe baza valorilor si criteriilor de satisfacere pe care le-am descoperit, si modul in care trebuie sa le reformulam. Deocamdata, incercati cu fiecare ocazie, bineinteles si in afara situatiilor de vanzare, sa descoperiti aceste valori si criterii la prieteni, colegi, rude etc. In afara de dezvoltarea unei abilitati extraordinar de pretioase pentru succesul vostru, va garantez ca veti avea si niste mari surprize. Spor la lucru!

Salutul ca forma de comunicare!

2010-07-02T07:11:00.000+03:00

In viata tribala oamenii strigau sau faceau semne
pentru a-i feri pe ceilalti de un pericol sau pentru a-si
anunta semenii ca au gasit hrana. Dar , ca multe lucruri care
la origine au fost vitale , salutul a devenit un simbol.
Insa , chiar si astazi se impune un anume ceremonial care
ridica multe probleme. Sa stii sa saluti este , intr-adevar ,
dovada ca stii sa respecti uzantele. Salutul este prima
manifestare de curtoazie cu care intimpini pe cineva. Desi
formulele de salut sunt vechi de cind lumea , salutul in
sine are mimica , pozitia corpului , tinuta , o infinitate de
nuante care-i modifica sau ii completeaza sensul. Un simplu
salut poate demonstra cuiva , de pilda , in ce masura il
stimezi , cu conditia sa mai adaugi inca un mic gest. Orice
salut este o forma de politete , dar nu implica acelasi grad
de cordialitate. Stim cit de greu este sa-i faci pe copii
sa salute pe cineva. Cei mici isi imbratiseaza mama de cite
ori o vad , pentru a-si dovedi dragostea. Dar daca , apare pe
neasteptete unchiul Vasile , cu barba lui neagra si stufoasa ,
copilul va refuza categoric sa scoata vreo vorba. Cel mult ,
la insistentele parintilor , cel mic va schita din virful
buzelor un salut de bun venit. Situatia va fi penibila
pentru toata lumea si mai ales pentru unchiul care va
reprosa intregii familii proasta crestere a micutului.
Aceasta intimplare va fi in curind obiectul de discutie al
tuturor rudelor. Cu putina rabdare si tact putem evita
aceasta tragi-comedie. Vom trece peste incident deoarece copilul
este prea mic si vom face un efort de imaginatie pentru a
intram in universul lui plin de cu totul de alte probleme.
Dragostea il impinge pe micut s-o salute pe mama lui de o
suta de ori pe zi. Putem sa-i cerem aceeasi atitudine fata
de unchiul care-l inhiba cu teribila lui barba ? Va face el
din teama un gest de dragoste ? In mod cert , nu. Dar pentru
adult , salutul nu presupune o manifestare de dragoste , ci un
gest de politete , o conventie. Pentru copil acum cind este
foarte mic , singurul criteriu este acela al simpatiei sau
antipatiei. Mai tirziu , sub influenta educatiei el se va
convinge singur de cit e de necesar salutul in relatiile cu
oamenii.
Nici un om nu este atit de neinsemnat incit sa nu
merite un salut din partea noastra. Cei care asteapta cu
privirea fixa , cu buzele strinse si cu o grimasa pe fata
sa fie salutati ca eventual sa raspunda sunt si prost
crescuti si de rea credinta. Ludovic al XIV-lea o saluta si
pe ultima bucatareasa cu aceeasi curtoazie pe care o
manifesta si fata de stralucitoarea domnisoara Devaliere. Numai
snobii pot crede ca demnitatea lor e micsorata de un salut
politicos.

FORMELE DE SALUT

La tara , in orasele mici sau la periferia marilor
orase , exista inca bunul si stravechiul obicei de a-i saluta
pe toti cei pe care ii intilnesti , fie cunoscuti , fie
necunoscuti. In aceste locuri , sentimentul de apartenenta la
aceeasi comunitate este inca viu si sa nu saluti inseamna
sa-ti atragi antipatia tuturor.
Anonimatul marelui oras , unde esti pierdut in
multime , nu mai permite evident acest salut generalizat. Aici
functioneaza alt cod , ale carui uzante reglementeaza modul de
a saluta. Iata citeva din regulile sale de baza : barbatul
saluta mai intii o femeie , chiar daca este mai tinara ;
tinarul sau tinara ii saluta pe cei mai in virsta ; noul
venit pe cei care sint deja adunati ; inferiorul pe superiori.
Este obligatoriu sa raspunzi la orice salut deoarece a refuza
sa raspunzi la un salut inseamna sa-l jignesti grav pe cel
care ti s-a adresat.
Vom incepe prin a despre cum trebuie sa salute un
domn. Cind intilneste o doamna barbatul saluta primul. In
general , salutul inseamna sa-ti scoti palaria , aproximativ cu
doi metri inaintea intilnirii , sa o inclini usor , privind
fara insistenta in ochii persoanei salutate , iar apoi sa iti
pui palaria la loc pe cap. Nu-mi explic de ce acest obicei ,
de a te descoperi in semn de respect fata de cineva , a
disparut aproape cu desavirsire si a fost inlocuit cu
pastrarea caciulii pe cap in orice imprejurare ! Observam ca
se tine caciula pe cap in salile de expozitie , la
cinematografe , sau in restaurante. Frigul nu este o scuza !
Este strict interzis sa stai cu palaria pe cap in toate
aceste locuri. Glumesc , nimic nu este strict interzis in
comportamentul cuiva , dar riscul de a fi catalogat drept
prost crescut este inevitabil. N. Ceausescu se adresa
intotdeauna poporului cu caciula bine indesata pe urechi. Nu
am observat ca Don Carlos - regele Spaniei - sa vorbeasca unei
multimi cu capul acoperit. Nu-i nimic , avem timp sa invatam !
Revenind la salut - domnul care intilneste o persoana
feminina cunoscuta , inceteaza sa mai fumeze tigarea sau pipa
si-si scoate mina din buzunar. Ridicarea palariei sa face
intotdeauna cu mina opusa partii in care se gaseste persoana
salutata. Este de o familiaritate nepermisa , chiar intre
prieteni , sa reduci gestul la o simpla atingere a borului
palariei , fara sa o ridici. In acest caz , e mai bine sa
pastrezi palaria pe cap si sa saluti verbal.
Ce se intimpla daca nu porti palarie ? Regula este
foarte simpla. Te multumesti cu o inclinare a capului care
va fi poate un pic mai adinca dacit daca ai saluta cu
palaria. Urmarim cu stupoare la T.V. tineri cu sepcute pe
cap stind comod in fata camerei de luat vederi si respunzind
la intrebari. Este inadmisibil !
Dar dumneavoastra doamna , cum veti saluta ? Simplu - veti
raspunde la salutul care va este adresat printr-un suris care
va dovedi persoanei intilnite ca ati recunoscut-o. In tarile
anglo-saxone , femeia saluta prima , pentru a-l autoriza astfel
pe domnul intilnit sa o salute. In schimb , in Europa
continentala , regula este urmatoarea : domnul saluta , doamna
raspunde. Doamna mai tinara o saluta pe cea mai in virsta
care ii raspunde la salut. Doua persoane de acelasi sex si
de aceeasi virsta se saluta simultan.
Ai dreptul sa refuzi un salut ? Am spus deja ca a
refuza sa raspunzi la salut inseamna a-l face pe celalalt sa
inteleaga ca te-a ofensat grav , pe tine sau pe unul din
membrii familiei tale. In afara acestor cazuri , nu exista
salut pe care poti sa-l refuzi fara sa incalci in mod
deliberat si grosolan regulile elementare ale bunei cuviinte.
Exista totusi imprejurari in care am prefera sa ne
facem ca nu vedem anumite persoane pentru a le saluta ,
deoarece am avut cu ele un conflict. Aceste cazuri cer mult
tact si o mare prezenta de spirit pentru a gasi o solutie
onorabila. Pentru a evita intilnirea , o facem cind suntem
inca la mare distanta. Dar daca intilnirea este inevitabila ,
vom saluta scurt. Acest salut ar putea fi pentru celalalt o
mica lectie daca el este vinovat , iar daca noi suntem
vinovati , salutul nostru poate duce la o impacare.
Se intimpla adesea ca unele persoane - al caror cerc
de relatii este foarte intins sau , pur si simplu , a caror
memorie este slaba - sa aiba impresia ca recunosc pe cineva
si sa o salute sau sa nu recunoasca. Sa zicem , ca am
cunoscutpe o doamna in tinuta de seara , iar acum , deoarece
este imbracata in taior n-o mai recunoastem. Profesorul de
gimnastica pe care il vedem mereu in trening poate deveni de
nerecunoscut cind este imbracat elegant. Din acest motiv , vom
saluta chiar daca nu suntem siguri ca-l cunoastem pe
celalalt. Uitam repede un salut care ne-a fost acordat din
greseala , dar nu uitam niciodata ca nu am fost salutati de
catre cineva cunoscut. Nu exista reguli fara exceptii. Astfel ,
vom evita sa salutam o persoana , mai ales o doamna , daca o
intilnim intr-o companie compromitatoare.
In armata , salutul este strict reglementat - inferiorul
il saluta pe superiorul sau in mod obligatoriu. Pentru
personalul feroviar , postal , pentru vamesi , exista alte reguli.
Ei se pot saluta fara sa se cunoasca , prin simplul fapt ca
poarta aceeasi uniforma. Pe de alta parte s-ar putea spune
ca e destul de placut sa fii salutat cind esti la volan
chiar de catre un necunoscut.
Cel care intra intr-un local saluta , cel care se
afla acolo raspunde la salut. Aceasta regula este valabila in
restaurante , compartimante de tren , sali de asteptare , lifturi,
magazine. Un om bine crescut isi scoate palaria si se opreste
un moment cind trece un convoi mortuar. Te ridici , te
descoperi cind se intoneaza un imn national sau cind se
inalta drapelul unui stat. Pe durata ceremoniei trebuie sa te
comporti decent , pentru a arata ca respecti sentimentele
altora.
In alta ordine de idei , salutam tot grupul din care
face parte o cunostinta. Se intelege ca persoanele care o
insotesc vor raspunde la salut , dar nu vor intreba numele
dumneavoastra.

SALUTUL VERBAL. STRINGEREA MIINII.
SARUTATUL MIINII.

Se pune intrebarea daca trebuie sa adaugam la
gesturile descrise si mai sus o formula de salut. De la caz
la caz , da. Oricum , ea este dictata mai intii de obiceiul
pamintului si apoi de imprejurarile momentului. De pilda ,
exista persoane pe care le cunoastem din vedere si carora
timp de decenii le adresam un salut prin inclinarea capului ,
fara sa pronuntam nici un cuvint. Daca intilnim rude ,
prieteni , sau cunostinte apropiate , vom schimba un " Buna ziua!"
chiar daca nu ne oprim pentru o conversatie. In schimb , daca
intilnim alte persoane , formula obisnuita va fi " Buna ziua! "
sau " Buna seara! " la care adaugam obligatoriu " Doamna " sau
" Domnule ". Nu este insa necesar sa spunem numele persoanei
pe care o intilnim. Astfel , nu trebuie spus in nici un caz :
" Buna ziua domnule Popescu! ". Interlocutorul dumneavoastra isi
stie foarte bine numele si nu tine , poate , sa-l stie toata
strada. Situatia se schimba daca este vorba despre un director
al unei mari uzine sau despre un ofiter. Acestia se pot
adresa subalternilor pronuntindu-le numele. Acesta va echivala
cu un compliment.
Daca cei intilniti sunt un domn si o doamna este
bine sa spunem mai intii " Buna ziua doamna! " si apoi " Buna "
" ziua domnule! ", chiar daca este vorba despre o necunoscuta.
Veti evita formulele de tipul : " Hello! " sau " Ciao! " sau
" Adio! " permise doar adolescentilor.
Cind ne despartim de cineva , formulele de salut sunt :
" La revedere! " , " Buna seara! "," Noapte buna! " .
Stringerea miinii se practica mai ales cind cele doua
persoane care se intilnesc urmeaza sa se opreasca si sa
stea putin de vorba. Este o forma de salut care dateaza din
antichitate si care este incarcata de un simbolism profund.
Sa saluti pe cineva stringindu-i mina este un semn de mare
stima. In acest caz , regulile sunt inverse : cel care intinde
mina primul este doamna , persoana mai in virsta sau
superiorul. Tot persoanei de rang superior ii revine
initiativa formulei de salut. Se intimpla ca din graba sau
din necunoasterea acestei reguli , tinarul sa fie primul care
intinde mina.
Sa o refuzi este , in aceasta situatie , un afront pe
care n-ai dreptul sa i-l faci , decit in ultima instanta. Cel
mai ocupat dintre oamenii de stat nu trebuie sa refuze sa
stringa mina celui mai pisalog dintre solicitanti. Sa fie
stabilit deci , ca sa refuzi o mina intinsa este o sanctiune
de o gravitate exceptionala.
Se intelege ca pentru a stringe mina cuiva , scoti
palaria sau te inclini putin si-ti privesti interlocutorul in
fata. Un barbat se va ridica pentru a stringe mina cuiva.
Doamnele nu trebuie sa se ridice decit pentru a da mina
unei persoane mai in virsta sau pe care vor s-o onoreze in
mod special. Se spune , pe drept cuvint ca modul in care
stringi mina celuilalt iti dezvaluie firea. Sa evitam deci sa
avem o mina moale sau una care o zdrobeste pe a celuilalt.
Ne vom feri , de asemenea , sa apucam doar virful degetelor. O
mina , este o mina , iar o stringere de mina o stringere de
mina. Cum exista destule persoane superstitioase , se va evita
stringerea miinii pe deasuprea alteia , in cruce. De altfel ,
gestul este total lipsit de eleganta. Este mai simplu sa
urmam ordinea fireasca a prioritatilor : doamnele intre ele ,
doamnele si domnii , domnii intre ei. Mina pe care o stringem
este in mod traditional dreapta. Uzanta dateaza din timpurile
cind in mina dreapta tineai o arma , iar cind intindeai mina
goala insemna ca doreai pace. Anumite asociatii sau
comunitati , de exemplu cercetasii ( scouts ) isi string mina
stinga. Stringerea miinii poate insemna si altceva decit
salutul. Se stringe mina si pentru a marca incheierea unei
afaceri , pentru a sublinia condoleantele , felicitarile , o
rugaminte , o multumire sau o scuza. Este un semn de
camaraderie , de prietenie sau de dragoste.
Cum procedam cind purtam manusi ? Pe strada barbatul
isi scoate manusa din mina dreapta pentru a stringe mina
unei femei , chiar daca aceasta poarta manusi. Femeile isi
scot manusile cind ajung la locul unei intilniri stabilite ,
dar daca aceasta este intimplatoare , le pot pastra cu riscul
de a face un lucru neelegant. Exista o exceptie care este
dictata de bunul simt. Este vorba de manusile lungi care se
poarta la toaletele de seara. Pentru ca sunt foarte greu de
scos , si sunt asortate la rochie se pot pastra toata seara.
Manusile nu se tin pe mina in restaurant , in salile de
teatru , concert sau expozitii decit daca sunt de tipul celor
de mai sus. Intr-o biserica protestanta , manusile se pot tine
pe mina dar intr-o biserica ortodoxa , sau intr-una catolica
unde se face semnul crucii la intrare dupa ce ti-ai inmuiat
degetele in apa sfintita este firesc sa le scoti.
Cind au rol de protectie , manusile se tin pe mina -
in calatorie , sau in multe discipline sportive.
Ce trebuie sa stim despre sarutatul miinii ? Este
vorba , dupa cum se spune , despre un obicei vechi si demodat
sau , dimpotriva , despre un act de suprema politete , apanaj
al barbatilor bine crescuti ? In general , numai femeilor
respectabile li se saruta mina , dar , nu in aer liber sau
pe strada , ci numai in casa. Sarutatul miinii pe o manusa ,
sau peste masa este o gafa. M-a amuzat copios o scena
vazuta pe malul marii cind am surprins o intilnire intre o
doamna si un baietel crescut exagerat de bine de catre
bunici : doamnei i s-a sarutat mina , ambii fiind in costume
de baie , si in plus , baietelul avind pe cap o imensa
palarie de paie legata sub barbie !
Cum se saruta mina ? Doamna intinde mina spre domnul
care o saluta ; domnul se apleaca usor pentru a o atinge cu
buzele sau a se preface ca o atinge.
Este larg raspindit obiceiul ca doua persoane care se
intilnesc sa se sarute pe ambiii obraji. In plina strada
acest lucru nu lasa o impresie buna dar la gara sau la
aeroport nu socheaza pe nimeni.
Exista printre cititorii si cititoarele noastre un
numar mare de indragostiti. Ei se intreaba desigur daca
pot sa se sarute sau sa se imbratiseze pe strada. Suntem
obligati , nu fara regret , sa fim categorici si sa-i
dezamagim. Din punct de vedere al bunei cuviinte , sarutul si
imbratisarea sunt interzise in public. Un film celebru se
intitula " Indragostitii sunt singuri pe lume ". Din pacate nu
este adevarat. Caci daca se intimpla ca ei sa se simta
singuri , lumea este prezenta in jurul lor , curioasa , ironica
si birfitoare.

Articol preluat!

Maxima zilei!

2010-06-30T07:43:00.000+03:00

''Un bun antrenor nu ridica niciodata mingea la fileu, ci il alearga pe jucator pe teren astfel incat sa gaseasca singur pozitia potrivita pentru a lovi acea minge!”

Despre curajul schimbarii.....cand,cum si de ce ar trebui sa o facem!

2010-06-27T11:18:00.000+03:00

'' Am fost barbat indraznet, macho, liber si aveam parul lung.
Sotia mea m-a cunoscut, nu invers. Mi s-a prezentat si oriunde mergeam, ea era deja acolo… sunt deja 12 ani de atunci. Pe vremea aia eram un motociclist inrait, purtam numai tricouri negre, blugi crestati, cizme de motociclist si aveam… parul lung. Bineinteles ca aveam si un outfit pentru ocazii speciale. Atunci purtam un tricou negru, blugi crestati si papuci de sport, adidasi, albi.

Munca pe acasa era ceva rar, pentru ca eu eram mereu cat mai departe, pe drumuri. Dar imi iubeam viata asa cum era ea.
Asa, deci, m-a cunoscut ea. “Tu esti barbatul viselor mele. Esti atat de… macho, indraznet si… liber”.

Cu libertatea a fost in curand gata, pentru am decis sa ne casatorim. De ce nu?!? Eram un barbat indraznet, aproape liber si aveam… parul lung.

Bineinteles toate astea numai pana la nunta. Cu putin timp inainte imi zice: “Ai putea si tu macar la frizer sa mergi, ca totusi vin si parintii mei la nunta.”

Treceau orele – NU, ….. dupa cateva zile si lacrimi fara numar de la ea……. am lasat de la mine si mi-am tras o frizura la moda cu par scurt, ca……in cele din urma o iubeam, si ce mai…. eram barbat indraznet, aproape liber, nu mai aveam parul lung dar eram ataaaaaaat de dulce. “Scumpul meu, eu te iubesc asa cum esti !!!” – a exalat ea.

Viata era in regula desi la cap imi era putin mai racoare.
Au urmat saptamani de convieturire pasnica si duioasa pana cand intr-o zi nevasta mea statea in fata mea cu o plasa mare in brate. A cumparat o camasa, o helanca (la cuvantul asta deja am pielea gainii) si o pereche de pantaloni, noi noute si imi zice: “Probeaza si tu astea, te rog !”

Au trecut zile, au trecut luni si nenumarate servetele imbibate cu lacrimi de la ea… ca in cele din urma sa las de la mine si sa port camasa, helanca (hrrrrr) si pantaloni de stofa. Au urmat pantofi negri, sacou, cravate si pardesiu. Dar eram barbat indraznet, super misto si cu parul scurt.

Apoi a urmat cea mai mare lupta, lupta pentru motocicleta. Bineinteles ca nu a durat mult, pentru ca in costum negru si cu permanenta frecare si topaiala pe motocicleta nu poti lupta mult. In afara de asta pantofii negri de lac erau de asemenea o “forta” fragila. Dar ce mai conta, eram barbat chipes, aproape liber, conduceam un combi si aveam parul scurt.

Cu anii au mai urmat multe alte batalii, pe care eu le-am pierdut in oceanul ei de lacrimi. Eu spalam, eu calcam, eu faceam cuparaturile, am invatat slagare pe derost, beam vin rosu dulce si faceam plimbarea de duminica. “Dar si ce?!?”- ma gandeam eu… eram un pampalau, asuprit, ma simteam naspa si aveam parul scurt…

Intr-o buna zi, scumpa mea nevasta statea in fata usii cu valizele impachetate si mi-a zis: “Te parasesc!”
Uimit si socat o intreb pentru ce motiv. “Nu te mai iubesc, te-ai schimbat atat de mult. Nu mai esti omul pe care l-am cunoscut eu odata.” – mi-a zis ea, trantindu-mi usa in nas.

De curand am intalnit-o iarasi. “Noul” ei (masculul) este un motociclist paros, cu blugi crestati si tatuaje care…… se uita la mine plin de compasiune.

Cred ca o sa-i trimit cadou o helanca! ''

Povestioara preluata de pe un forum......concluziile si le trage fiecare in parte!!!

5 pasi pentru a reveni in forta la job !

2010-06-26T18:58:00.002+03:00

Daca experimentezi la un moment dat insatisfactie la locul de munca sau in cariera, daca te simti fara putere si vezi ca lucrurile au luat-o razna in jurul tau, daca ti se pare ca nu te mai intelegi cu seful sau colegii, te invit sa respiri si sa te opresti putin din caruselul acesta.

Nemultumirile de la locul de munca se rasfrang si in viata personala, te simti vlaguit, fara motivatie, atragi tot felul de evenimente neplacute, ai neimpliniri si in alte domenii din viata.

Lucrurile care nu au fost rezolvate la timp, se acumuleaza si nu fac decat sa adanceasca la un moment dat nemultumirea si lipsa ta de incredere in tine.

Esti gata sa faci o schimbare?

1. Adu claritate vizavi de locul de munca in care esti in prezent.

Iti doresti cu adevarat job-ul pe care il ai in prezent?

Ce te motiveaza la el?

Iti place domeniul si activitatea pe care o faci tu?

Ce nu iti place? Ce anume iti place la ceea ce faci?

Daca ajungi la concluzia ca este meseria si activitatea care este pentru tine, e foarte bine, mergi mai departe sa iti construiesti pozitia pe care ti-o doresti.

Daca constati ca ai dori sa faci altceva, atata vreme cat stai la acel job, fa tot ce tine de tine ca sa faci bine activitatea pentru care esti platit.

2. Imagineaza-ti

Exista ceva ce ti-ai dori mai mult de la jobul pe care il ai in prezent? Poate o alta activitate, o alta pozitie, alt nivel salarial?

Ce crezi ca ai putea face mai mult?

Ce crezi ca meriti sa primesti mai mult de la acest job?

Totul incepe cu un gand, un gand care se transforma intr-o dorinta, si care, pe masura ce incepi sa pui in practica actiunile care stii ca te duc acolo, se materializeaza in ceea ce ai gandit sau visat la un moment dat

3. Constientizeaza-ti valoarea ta!

Ce oferi tu acolo unde esti acum?

Care sunt rezultatele pe care le-ai adus pana acum in firma?

Care sunt proiectele pe care le-ai dus la bun sfarsit?

Care sunt oamenii care te apreciaza?

Ce altceva ai putea sa faci, ce alte competente ai?

Cand tu insuti vei incepe sa devii constient de valoarea si competentele tale profesionale si cei din jurul tau se vor raporta la tine, din ce in ce mai mult, ca la un specialist, un om care are o valoare deosebita prin cine este si ceea ce face.

Asculta ce spun oamenii despre tine, daca sunt lucruri care nu iti fac placere, alege sa nu te superi ci, doar sa vezi daca este asa sau nu si ce poti sa faci diferit.

Si, mai ales, asculta-i pe cei care te incurajeaza, te apreciaza si te motiveaza. Daca cineva iti spune lucruri frumoase despre tine, nu fi modest si il contrazice, primeste cuvintele acestea si creste-ti increderea in tine.

De tine depinde in ce crezi si ce pareri iti formezi.

4. Admira-i si respecta-i pe cei din jur.

Iti doresti relatii bune cu colegii si cu sefii?

Admira-i si pretuieste-i pentru calitatile lor.

Inteleg ca sunt lucruri care poate nu iti plac la unii oameni, dar te costa destula energie sa te concentrezi pe ceea ce nu iti place la ei. Fiecare isi are locul pe care il merita si, chiar daca tu poate nu vezi de ce merita unul sau altul sa fie in pozitia in care este, nu iti foloseste la nimic sa stai sa gandesti la acest lucru, decat sa ai o stare conflictuala cu el/ea. Chiar daca nu ii adresezi cuvinte care sa conduca la o disputa, inconstient ii transmiti faptul ca nu il/o pretuiesti si lucrul acesta se intoarce ca un bumerang asupra ta.

Prefera sa fii impacat cu felul de a fi al oamenilor si, sa te uiti la calitatile lor, mai degraba decat la defecte. Atunci vei putea crea relatii bazate pe respect si, chiar un mediu de lucru armonios in care va puteti sprijini unii pe altii in proiectele pe care le aveti.

5. Vrei performanta in ceea ce faci?

Ia-ti un antrenor, un partener care sa te sustina pe drumul spre cariera pe care ti-o doresti.

Impreuna puteti creea cum arata jobul tau ideal. Vei primi sprijinul necesar pentru a pune in practica energia ta creatoare si sa alegi ce ti se potriveste cel mai bine. Cunoscandu-te tu pe tine, calitatile si defectele tale, abilitatile si competentele tale profesionale, crescand nivelul tau de incredere in tine, poti sa iti gasesti drumul exact care sa te duca la rezultatele pe care le doresti.

Articol preluat!

Maxima zilei!

2010-06-21T07:25:00.000+03:00

“Schimbarea începe când cineva vede pasul următor.”

PPIMA IMPRESIE!

2010-06-20T12:17:00.002+03:00

1.Imbracati-va bine si conform asteptarilor celeilalte persoane.

Purtati ceea ce persoana respectiva va considera ca fiind potrivit situatiei.

2. Zambiti, atunci cand vedeti persoana respectiva.

Zambetul sa fie adresat specific acelei persoane.

3.Stabiliti si mentineti contactul cu privirea interlocutorului.

Priviti catre persoana respectiva, nu in jos sau intr-o parte, in timp ce vorbiti. Dar, in orice caz, nu va uitati fix.

4.Fiti primul care saluta si intinde mana.

Strangeti mana cu fermitate- nu intindeti o mana moale si nici nu frangeti oasele.

5.Formulati un salut sincer.

Ganditi-va la o varianta a traditionalului si adesea nesincerului : “Ce mai faceti?”. Spuneti eventual : “Imi face placere sa va vad!”.

6.Folositi numele interlocutorului.

Pronuntati-l cu fermitate si cu un ton pozitiv. Asigurati-va ca il pronuntati corect.

7.Nu vorbiti prea tare sau prea incet.

Faptul ca vorbiti soptit poate fi interpretat ca un semn de slabiciune.Pe de alta parte, unii considera ca a vorbi prea tare este un semn de nepolitete.

8.Daca sunteti gazda, faceti gesturile de ospitalitate obisnuite.

Daca invitatul apartine altei culturi, aflati din timp care sunt gesturile asteptate de la o gazda ospitaliera.

9.Daca intalnirea se desfasoara in biroul dvs., intampinati invitatul la usa.

Sau chiar mai bine,asteptati persoana in afara biroului si conduceti-o pana in biroul dvs.

10.Daca sunteti invitatul, observati comportamentul gazdei si al celorlalti.

Respectati traditiile locale.

11.Pregatiti-va , informandu-va in legatura cu persoana respectiva si despre compania pe care o conduce.

Folositi aceste date in cursul conversatiei cu persoana respectiva.

12.Respectati regulile de politete si eticheta.

Mai ales, nu intrerupeti interlocutorul. Daca nu sunteti sigur pe dumneavoastra, cumparati-va una din cartile nou aparute referitoare la eticheta in afaceri.

13.Ascultati mai mult, vorbiti mai putin.

Veti fi considerat inteligent, respectuos, atent. Totusi, daca cealalta persoana este un bun ascultator si doreste ca dumneavoastra sa vorbiti, faceti-i aceasta placere.

Utile pentru o vanzare si de ce nu,pentru o cariera stralucita!

2010-06-20T12:15:00.000+03:00

ASPECTUL EXTERIOR

1. Folositi ca model un superior ierarhic, pe care il admirati.

Imbracati-va corespunzator postului pe care doriti sa-l ocupati.

2. Evitati imbracamintea ultra moderna.

Cumparati astazi, pentru maine.

3. Alegeti materiale care arata bine si care sunt durabile.

Alegeti bijuterii si accesorii discrete.

4. Priviti-va imaginea, din cap pana in picioare, in oglinda.

Faceti lucrul acesta cel putin de trei ori pe zi:la inceputul zilei, la mijocul zilei si la sfarsitul zilei.

5. Asortati culorile, materialele si pantofii.

Cereti sfatul unui specialist.

6. Observati cum se imbraca celelalte persoane.

Faceti o nota mentala referitoare la genul de haine care v-arv veni bine si la genul care nu vi s-ar potrivi.

7. Curatati-va hainele si pantofii in mod regulat.

Nici nu va inchipuiti cat de multi oameni fac prejudecati profunde referitoare la ceilalti in functie de stilul pantofilor si de modul cum sunt intretinuti.

8. Cumparati-va un ghid bun de vestimentatie si stil.

9. Ocupati-va de igiena personala.

Fiti absolut sigur ca sunteti curat,aratati curat, si mirositi a curat.

10. Fiti atent la ce spun cei din jur despre aspectul dvs.

Cereti impresia unui coleg in care aveti incredere.
11. Daca seful sau clientul va merge cu masina dvs., verificati daca este curata.

Maxima zilei!

2010-06-19T16:56:00.001+03:00

"Always dream and shoot higher than you know you
can do. Don't bother just to be better than
your contemporaries or predecessors.
Try to be better than yourself."

"Each man [is] the architect of his own fortune."

Funny!!!!!!

2010-06-19T13:57:00.000+03:00

{Birou, tarziu, treaba multa. Primesc un sms: “Mi-e aiurea sa iti zic asta, dar nu am ce face. Ia si mie pe drum spre casa niste tampoane super (4 picaturi).”

Am zis in mintea mea “hait, am pus-o!”. Era mesaj de la prietena.

M-am oprit la prima farmacie, ma astepta o vanzatoare destul de trecuta. Mi-am zis ca nu e norocul meu. Ma uit in jur, lume destul de multa.

“Niste tampoane va rog.. ”

(Ca la paine, imi zic. Ce poate fi atat de greu?)

“De care?”

(Stiu, stiu.)

“Super.”

“Nu avem super.”

“Dar de care aveti?”

“Avem mini.”

Blocaj total. Mai mult de atat nu stiam. Mini? Super? Tampoane? Si imi iau inima in dinti…

“Si.. sunt bune?”

Dinozaurul din cretacic cu parul vopsit roscat, ca orice femeie in varsta care se respecta face o grimasa cat fata mea lunga de mirare. Fornaie ca un cal tinut in haturi si mi se rasteste.

“Pfffff, normal ca sunt bune”

(Incredibil, imi zic. Asta ma ia si la misto)

“Dar chiar nu inteleg. Vi se pare deplasat ca intreb? Am eu fata de om care ar sti ceva despre tampoane?”

“Vrei sau nu vrei mini?”

(Ca la piata)

“Pai daca nu aveti super, iau mini. Dati-mi doua pachete.”

In mintea mea obosita ma gandeam ca daca e mini, trebuie mai multe. Ca la sandvisuri. Daca sunt mici, iei mai multe. Ma duc la cumparaturi de tampoane si singura farmacista de care dau e o comunista care se inroseste la fata cand vorbeste despre lucruri “interzise”. De-aia e criza.

Cand ajung acasa, scandal.

“Miniii? Pai eu ti-am spus ca vreau 4 picaturi!”

“Picaturi? CE &*^( sunt alea picaturi? Dupa ce ca ma opresc sa iti cumpar mai faci si figuri. Foloseste-le pe astea.”

“Bai omul lui Dumnezeu, e prima zi de ciclu. Astea sunt de doua picaturi, ce sa fac cu ele?”

“Picaturile picaturilor . Ce dracu’ sunt alea picaturi?” Si marturisesc “Cand am vazut mesajul si am citit si de picaturi ma gandeam ca ori ai tastat aiurea, ori te referi la modul de prindere”

“Prindere?”

“Nu stiu.. de chilot”

Se uita crucis si urla:

“prindere? SUNT INTERNE !”

“Adica ti-l bagi in.. ”

Sa imi vina sa lesin, nu alta. Imi face instructajul, imi arata cutia, imi arata mesajul. Si eu ii raspund calm:

“Nu inteleg ce faci atata scandal. Daca zici ca ai nevoie de 4 picaturi, baga-ti 2 de 2 picaturi. 2 plus 2 egal 4. Ce e vina mea ca am nimerit peste una care foloseste vata in loc de picaturi si e si farmacista? Lasati-ma in durerea mea cu tampoanele voastre.”

Trantit de usi, mormait grosolan. Ii vad curul cand pleaca nervoasa de langa mine. Am timp insa sa urlu dupa ea.

“Auzi, dar tu stii de ce au femeile menstruatie si noi nu avem? PENTRU CA MERITA, MA ! }

Articol preluat!

Arta conversatiei!

2010-06-13T09:54:00.002+03:00

Musafirii de diferite profesii
Viata sociala ne pune in situatia de a avea relatii cu oameni din domenii diferite de activitate, cu diferite preocupari. De multe ori suntem gazde ale unor petreceri in care asistenta este eterogena. Obligatia noastra este sa-i antrenam pe cei prezenti in discutii placute, accesibile tuturor.
Subiecte tabu si gafe
Daca la o petrecere este permis sa vorbesti despre pretul unei caltorii, este o gafa sa discuti despre pretul unui cadou. Culmea prostului gust este, insa, sa te plangi de lipsa banilor, de necazurile din familie sau de la serviciu. Se considera a fi gafa si cererea de consultatii de la persoanele specializate pe un anumit domeniu. Cei mai rai sunt bolnavii eterni, pentru care o consultatie este oricand binevenita. Alte subiecte tabu sunt politica si religia, amandoua fiind legate de opinii mult prea ferme pentru a fi schimbate la o reuniune, existand riscul de a se ajunge la cearta.
Sa stii sa asculti
Trebuie sa fii intotdeauna atent la ce ti se spune si nu trebuie sa-ti pui interlocutorul in inferioritate, chiar daca esti mai instruit sau mai informat decat el. A sti sa asculti este o arta, iar a te abtine sa dai mereu sfaturi este o dovada de intelepciune. Ascultand activ poti afla totul despre personalitatea celuilalt.
Cine ne sunt interlocutorii?
Nu trebuie sa discutam cu oricine, fara discernamant. Daca se intampla sa ne aflam intr-o societate alcatuita din persoane cu o pregatire profesionala diferita de a noastra, cel mai bine ar fi sa nu vorbim deloc, pentru a nu risca sa ne facem de ras.
Complimentele
Micile complimente intretin conversatia. Nu este o ipocrizie sa-i spui stapanei casei ce buna este mancarea gatita. Dar este nepoliticos sa spui ceva de genul: "minunat portelan, cred ca v-a costat o avere". A face complimente exagerate este o dovada de lipsa de tact, iar a cere sa ti se faca complimente este o dovada de prostie.
Barfa?
Este permis sa vorbim despre cunostintele comune care nu sunt prezente? Da, insa depinde cum o facem. Nu avem voie sa spunem mai mult decat am face-o atunci cand persoana respectiva ar fi de fata.
Despre ce vorbim in societate?
O multime de subiecte pot capta interesul a doua sau mai multe persoane: arta, literatura, sportul, situatia interna sau internationala, ultimul model de masina, calatoriile sau proiectele de vacanta, vremea etc. Vom avea grija sa nu-l plictisim pe cel din fata noastra cu o teme de care este strain.
Comunicarea cu ceilalti
A nu-ti privi interlocutorul in ochi in timp ce vorbesti cu el trece drept lipsa de respect. E foarte neplacut sa vorbesti cu cineva caruia ii "fug" ochii in toate partile. Oricat de serioasa ar fi conversatia, trebuie sa-i acordam celui din fata noastra un suras amical. Acest lucru il incurajeaza si-l fereste de eventuale inhibitii.

ARTA CHESTIONĂRII

2010-06-10T07:41:00.000+03:00

ARTA CHESTIONĂRII

ARTA ÎNTREBĂRILOR
Un agent de vânzări ar trebui să pună întrebări din mai multe motive. În primul rând, a întreba implică părticiparea clientului la procesul de vânzare. Ei au şansa să participe activ la conversaţie nu să asculte doar prezentarea. Aceasta captează atenţia clientului care în final învaţă şi reţine mai mult despre produs. Acest dialog arată, de asemenea, interesul agentului de vânzări pentru client şi problemele lui. În cele din urmă prin punerea de întrebări, agenţii de vânzări sunt capabili să preia informaţi despre clienţi şi să le testeze convingerile. Un agent de vânzări poate avea multe informaţii despre client înainte de procesul de vânzare, dar nu există garanţia că analiza precedentă a fost corect atribuită nevoilor clientului. Agenţii de vânzări pot folosi întrebări ori pentru a confirma, ori pentru a infirma analiza precedentă. Întrebările directe pentru obţinerea informaţiei ajută agenţii de vânzări să facă o prezentare de succes. Astfel urmează o linie clară pentru a pune întrebri.

Încurajarea răspunsurilor lungi
La întrebările scurte se poate răspunde printr-un cuvânt sau prin fraze scurte. Astfel de întrebări nu extrag suficientă informaţie de la client. De ex., la întrebarea “Aţi auzit de compania noastră?” răspunsul va fi probabil un simplu da sau nu, după care agentul de vânzări va fi nevoit să pună o urmatoare întrebare cum ar fi ”De ce nu aţi auzit de compania noastră?” Aceasta va permite un răspuns mai lung din partea clientului. Punând întrebările în acest fel, se înlocuiesc doua întrebări cu una.

Spaţiul dintre întrebări
Când agenţii de vânzări pun mai multe întrebări succesiv, clienţii se pot simţi ameninţaţi. Ei pot crede că sunt interogaţi, mai degrabă decât că participă la conversaţie. Unii clienţi reacţionează prin a arăta mai puţin interes faţă de preluarea informaţiei. Din acest motiv, întrebările ar trebui să fie aerisite astfel încât clientul să aibă timp să răspundă la fiecare întrebare într-o atmosferă relaxată.

O metodă aplicată în cazul întrebărilor aerisite este încurajarea clienţilor în dezvoltarea răspunsurilor. În acest fel, clienţii cred că ei sunt implicăţi în mod voluntar, şi nu că sunt folosiţi.

Pune întrebări scurte, simple
Întrebările care au două sau mai multe părţi ar trebui evitate. Clienţii ar putea să nu ştie la care pot răspunde, şi agentii de vânzări ar putea să nu ştie la care parte s-a dat răspunsul. De ex., întrebarea: “Cât timp vă petreceti făcând bugetul anual şi calcularea costurilor de vânzare?” ar putea primi răspunsul “O, în jur de trei săptămâni.” Aceasta înseamnă că clientul petrece trei săptămâni pentru ambele sarcini sau numai pentru una ?
Întrebările lungi sunt greu de memorat şi de răspuns la ele. De ex., o întrebare de genul “Cu atât de multe rapoarte complicate de pregătit şi revăzut, este dificil pentru dumneavoastră să determinaţi materialul corect şi costurile de producţie pot duce la pierderea atenţiei clientului.” Unii clienţi pot fii plictisiţi de întrebările lungi şi vor cere clarificări agentului de vânzări.

Evitarea întrebărilor care sugerează răspunsul
Întrebările nu ar trebui să sugereze un răspuns potrivit. Asemenea întrebări ar putea sugera răspunsul mai mult decăt ar reflecta ceea ce clientul gândeşte în acel moment. De ex., întrebarea “De ce credeţi că acesta este un produs bun?” încurajează un răspuns pozitiv şi descurajează unul negativ. Cu toate că asemenea întrebări pot primi răspunsurile pe care agentul de vânzări le aşteaptă, ele pot masca adevaratele simţăminte ale clientului.

Tipuri de întrebări
Întrebările sau metodele de informare au trei funcţii. Mai întai întrebările de natură factuală, opinie, dezavantaj şi consecinţe pot fi folosite pentru colectarea informaţiei specifice. În al doilea rând, întrebările pot ajuta la menţinerea fluxului de informaţii. În cele din urmă, întrebările legate de clarificarea sau înţelegerea problemelor unui client sunt un aspect important al ascultării active.

Colectarea informaţiei
Întrebările efective. O întrebare reală implică o informaţie efectivă. Aceasta de obicei începe cu cuvântul cine, ce, unde, cum, care sau de ce. Răspunsurile la întrebările efective îi oferă agentului de vânzări o mai bună înţelegere a afacerii clientului potenţial şi a concurenţei actuale. Cel mai bine este ca înecputul să cuprindă cererea de informaţie disponibilă public. La astfel de întrebări este cel mai uşor de răspuns; întrebări despre probleme personale sau informaţii confidenţiale pot duce la discomfort. Câteva exemple de întrebări efective sunt:

De unde vă cumpăraţi marfa momentan?
Cine foloseste maşina de copiat?
Care este politica dvs. în ceea ce priveşte profiturile?
De ce s- a mutat fabrică X la noua locaţie?
Cât de mult plătiţi pentru rezistoare acum?

Întrebări de opinie
În timp ce întrebările efective sunt pentru dezvăluirea unor fapte specifice, întrebările de opinie îl ajută pe agentul de vânzări să înteleagă opinia clientului asupra subiectului discutat. Aceste întrebări urmează, în general, după întrebările efective. Exemple de întrebări de opinie sunt:

Ce părere aveţi despre leasing comparativ cu vânzarea în rate ?
Care este poziţia dumneavoastră faţă de noile reguli de impozitare instituite de guvern?
Ce părere aveţi despre creşterea stocului- dvs. ?

Uneori asemenea întrebări evaluative pot face clienţii să se simtă incomod, ei pot fi reţinuţi în exprimarea părerilor asupra unui subiect. În asemenea situaţii, întrebările evaluative indirecte pot fi folosite pentru perceperea reacţiilor clientului. Asemenea întrebări cer clientului să răspundă la puncte de vedere cunoscute ale unei terţe persoane.

Electronic News a avut un articol recent despre folosirea continuă a microceasurilor. Gasţii că aceasta este cauza?
Echipamentele de aer condiţionat Apex au dobândit o
bună cotare în Consumer Reports. Credeţi că s-ar vinde bine clienţilor dvs.?

Întrebări dezavantajoase
O întrebare care solicită clientului să definească o problemă specifică este o întrebare dezavantajoasă. De ex., un agent de vânzări care vinde un copiator cu un avantaj în calitatea de copiere poate folosi urmatoarea întrebare în dezavantaj:
A.V. - Copiatorul folosit în reproducerea acestor proiecte
utilizează hârtie tratată, nu- i aşa?
C. - Da, aşa este.
A.V. - Unii dintre clienţii mei mi-au spus că hârtia copiatoare folosită dă o înfăţişăre cenuşie copiilor.
Aţi avut şi voi aceiaşi experienţă?
C - Da. Hârtia pe care o foloseşte acest aparat nu este bună. Este groasă şi nu arată foarte bine.

Întrebările dezavantajoase sunt puse clienţilor astfel încăt aceştia pot dezbate problemele pe care le prezint[ produsele actuale. Valoarea acestor întrebări poate fi uşor observată prin compararea conversaţiilor anterioare cu cele care vor urma.
A.V.- Calitatea copiilor pe care le vei face după aceste
propuneri de vânzare nu va fi foarte bună. Nu-i aşa?
C - Aşa este.

Întrebări “în cosecinţă”
Cănd clienţii realizează dezavantajul produselor actuale, agentul de vânzări poate ilustra consecinţele dezavantajului cu ajutorul întrebării de consecinţă.
A.V. - Cum vă afectează preţul ridicat al energiei
necesare folosirii echipamentului nostru?
C - Ei bine, nu ne place.
A.V. - În ce mod viteza ridicată a echipamentului nostru
duce la descresterea costului produselor dvs?
C - Viteza ajută cu adevarat. De aceea am cumpărat
echipamentul dvs.
A.V. - Viteza justifică costul ridicat la energie?
C - Da, cred că aşa este.

Menţinerea fluxului informaţional
Întrebări încurajatoare. Aceste întrebări inspiră curaj pentru relevarea informaţiei următoare. Întrebările încurajatoare includ expresii: “Chiar aşa?, Interesant…, Adevărat?” Comportamentul non-verbal- cum ar fi gestul de aprobare- sunt deasemenea probe încurajatoare. Hai să urmărim o secvenţă din probele încurajatoare:
C - Apoi, acest agent de vânzări mă întreba dacă sunt interesat de preţuri mai mici decăt cele pe care le
aveam de la Delta.
A.V. - Interesant, spuneţi-mi mai multe despre aceasta.
C. - Ei bine, el a spus că la nivelul curentului folosit de mine aş putea economisi 250 mii lei/ lună..
A.V. - Da, te rog, continuă.
C. - Apoi, a urmat “chichiţa”(problema).
A.V. - A, da?
C.- Cănd l-am întrebat despre service, toată imaginea s-a schimbat.
A.V. - Înţeleg.
C.- Pe scurt, ei urmau să-mi vânda produsele la preţuri
scăzute, dar nu intenţionau să mă ajute prea mult in ceea ce priveşte service-ul.

Întrebări de elaborare
Având un scop asemănător probelor încurajatoare, elaborarea întrebărilor e o necesitate - mai mult decât simplă încurajare verbală - pentru completarea informaţiilor .

Întrebări reflective
Al treilea tip de întrebări continue, întrebările reflective, sunt afirmaţii neutre care reiau sau repetă un comentariu sau emoţii ale clientului. Ele permit agentului de vânzări să patrundă mai adânc şi să stimuleze clienţii să-şi urmeze firul gândurilor într-o manieră logică. Folosind întrebările reflective, agentul de vânzări poate răspunde clienţilor fără a fi de acord sau nu cu ei. Probele reflective permit agentului de vânzări să îşi arate înţelegerea şi simpatia alături de ceea ce spune şi crede clientul. Dacă întrebarea reflectivă este incorectă, clientul va intui greşeala.
Iată câteva exemple:

“Spuneai că eşti nesatisfăcut de service- ul actual ?
“Aşadar, ai nevoie de o caracteristică autocorectivă ?”

Întrebările reflective ajută în căzul clienţilor care sunt furioşi, supăraţi sau într-o altă stare emoţională puternică. Adesea aceste emotii persistă până cănd clientul recunoaşte că acestea sunt posibil de depăşit. Tehnica de reflectare face tocmai acest lucru – ajută clientul să depăşească stadiul emoţional în care se află. Exemplu:
C.- Uite, m-am săturat până peste cap de tine, de
pompele tale!
A.V. - Cred că este evident că sunteţi supărat,d-le
Alexandru.
C.- Bineînţeles că sunt! Este a treia oară săptămâna
aceasta cănd pompa s-a defectat!

Prin recunoaşterea stadiului emoţional al clienţilor, agentul de vânzări le dă impresia că au fost auziţi, impresie care, de obicei, reduce sentimentul nevoilor negative. Aceasta permite agentului de vânzări să se concentreze asupra problemei care a cauzat emoţia.

Întrebările reflective încurajatoare şi de elaborare sunt exemple de declaraţii neutre. Agentul de vânzări ar trebui să continue să folosească declaraţiile neutre atâta timp căt cumpărătorii prezintă informaţie pertinentă. Dar folosinţa exesivă poate cauza probleme, încurajând clientul să emită cereri pe care oferta agentului de vânzări nu le poate acoperii.

Despre ascultarea activa!

2010-06-09T08:12:00.002+03:00

ASCULTAREA ACTIVĂ

Cea mai importantă abilitate într-o discuţie este ASCULTAREA. Ascultarea activă implică atitudinea prin care arăţi că eşti interesat, dai răspunsuri potrivite, acorzi atenţie ambelor laturi ale discuţiei şi opiniilor interlocutorului.

Este important să..

l foloseşti contactul vizual-denotă interes.

l verifici dacă ai inţeles bine, rezumând, parafrazând şi reflectând tot ceea ce ai auzit.

l te asiguri că tonul vocii tale denotă interes.

l asculţi opiniile şi eşti atent la fapte.

Este deasemenea important să nu...

x îţi întrerupi interlocutorul

x continui frazele neterminate ale interlocutorului.

x te gândeşti în altă parte.

x îţi petreci timpul de ascultare formulând urmatoarea întrebare.

x te agăţi de aspectele lipsite de importanţă ale discuţiei, neglijând esenţialul.

Observaţii

Aproximativ 80% din timpul de lucru îl petreceţi comunicând din care 45% îl petreceţi ascultând.

La întâlniri petreceţi aproximativ 60-70% din timp ascultând.

Felul felul în care asculţi nu este un rezultat al antrenamentului, ci mai degraba o lipsă a acestuia.

Dupa 10 minute de prezentare orală, interlocutorul a auzit, înţeles, evaluat şi reţinut doar jumătate din ce s-a vorbit. După 48 ore acestea se reduc la 25%.

Managementul timpului!

2010-06-05T17:23:00.000+03:00

De ce este necesar:
Managementul timpului te ajuta sa:
• iti atingi scopurile
• prioritizezi
• creezi o imagine de ansamblu a sarcinilor tale
• iti maintesti mai multe lucruri
• sa profiti mai mult de timpul tau
• delegi
• comunici mai bine
• imbunatesti creativitatea
• iti tii viata in echilibru
• faci fata schimbarilor din viata ta
• cresti calitatea vietii
Hotii de timp
• telefonul care suna tot timpul
• vizitatori care te tin prea mult din timp
• intalniri prea lungi si dezorganizate
• prioritati neclare
• lipsa de delegare
• amanarea sarcinlor mari si neplacute
• Televizorul
• Internetul
• lipsa de structura si oganizare
• probleme tehnice pe care nu le stapanesti
• nu poti spune NU
Cele trei metode de eficientizare a timpului sunt:
1. Organizarea
2. Prioritizarea
3. Planificarea
ORGANIZAREA:
In mod ideal ar trebui sa iti faci in fiecare seara lista cu ce ai de facut in ziua
urmatoare. In aceasta etapa nu planifica tot. Nici macar nu te gandi ce este mai
important – pur si simplu scrie tot ce ai de facut. Ai putea sa-ti scrii sarcinile pe 5-7
zile inainte. Pentru ca iti vor permite imperfectiuni. Pentru ca vor exista zile in care
nu poti sau nu vrei sa faci tot. Daca iti oferi mai multa flexibilitate vei avea mai mult
timp (si mai mult spatiu pentru erori!).
PRIORITIZARE:
Urmatorul pas este sa scrii sarcinile in rodinea prioritatilor, cu scopul de a face mai
intai cele mai importante lucruri si coborand apoi in josul listei. Prioritizarea o faci
pentru a tine minte datele diferitelor sarcini, proiecte, evenimente, etc. la care
lucrezi. Tine seama cat de important este acel eveniment pentru succesul intregului
an sau proiect. O sarcina mica va avea mai putina importanta decat un examen final
sau un proiect mare. Depinde de tine cum prioritizezi. Nimeni altcineva nu iti poate
spune ce este cel mai important pentru tine; fii responsabil d prpriile tale
responsabilitati.
PLANIFICARE:
Acum ca ai o list cu tot ce ai de facut prioritizat, uita-te pe langa scoala si sli\ujba la
felul in care incap celelalte acitvitati in orarul tau (lucrurile care nu pot fi evitate). La
fel, e mai bine sa faci asta pe mai multe zile, nu de pe o zi pe alta. Nu uita sa-ti lasi
programul flexibil. Nu te ambitiona prea mult – nu trebuie sa planifici fiecare minut
di zi. Fa-ti un program rezonabil de care sa poit fii sigur ca il poti respecta. Lasa-ti
timp pentru pauze, socializare, si restul de activitati care pot aparea.
Ideea principala este sa fii flexibil in planificarea ta. Dezastre se pot
intampla, si pana la urma, suntem oameni. Lasa loc pentru neasteptat.
Daca esti flexibil lasi loc pentru neasteptat si tto va atingeti planul.
REGULI DE AUR ALE MANGEMETULUI
1. Stabileste-ti o rutina zilnica. Planifica orarul pentru rutini zilnice cum ar fi
intalnirile, idicarea postei, ore de serviciu, xerox, fax, scrisori, etc.
2. fa lucrurile care cer capacitate mentala maxima cand esti in varful
capacitatii. Pune intalnirile minore cand capacitatea ta de concentrare este minima.
3. Stabileste termeni limita la toate activitatile. Si respecta-le. Orice poate
fi facut in timpl stabilit.
4. Nu amana lucruri importante care nu-ti fac placere. Iti vor bloca capul,
reduce creativitatea si capacitatea de munca. Nici o sarcina nu devine mai usoara
daca o amani.
5. Amana ce nu este important. Multe asa-zise probleme se pot rezolva de la
sine daca le amani.
6. Analizeaza-ti interuperile. Si ia masuri sa le micsorezi sau sa le elimini.
7. Stabileste momente in care sa nu te deranjeze nimeni. Tine sedinte cu
tine insuti. Pune o nota va rog nu deranjati la usa, cu un bilet cand esti disponibil.
Lasa-ti robotul mergand si raspunde la toate telefoanele mai tarziu sau inchide-l ur si
simplu. Fa totul pentru a-ti pastra un timp in care sa ne tu deranjze. Spune-le
colegilor cand nu esti disponibil and tell them si cand te pot gasi din nou.
8. Fa lucrurile pe rand. Si tine evidenta lucrurilor urmatoare.
9. Planifica-ti telefoanele. Noteaza-ti pe scutr ce vrei sa spui si ce vrei sa afli.
Acest lucru iti salveaza si timpul tau si al celuilalt si imbunatateste comunicarea.
10. Aduna-ti ideile intr-un loc: Time Manager-ul tau personal
(sau Agenda). Scrie ideile cand iti vin. Astfel nu vei mai uita nici una. Treci
peste ele regulat si foloseste-le.
11. Daca incepi ceva, cat mai posibil termina. Daca imparti lucrurile prea
mult, pierzi coerenta, pierzi imaginea de ansamblu si timpul incalzindu-te de fiecare
data cand o iei de la capat.
12. Pune-ti pauzele atunci cand stii ca nu lucrezi eficient. De exmplu cand
cei cu care trebuie sa vorbesti nu sunt disponibili, cand materialul de care ai nevoie e
gata, etc.
13. Foloseste timpi bine definiti/sedinte pentru discutarea lucrurilor de rutina.
Si daca evitati sa va intrerupeti unul pe celalalt veti economisi si mai mult timp.
14. Fii selectiv cu ce iti asumi. Invata sa spui nu. Obisnuieste-te sa intrebi
"Sunt eu persoana cea mai potrivita pentru sarcina asta?"
15. Fa-ti o obisnuinta din verificarea felului in care iti folosesti timpul. De
exemplu, iti poti verifica Time Manager-ul o data pe saptamana. Asta iti da o idee
despre cum ti-ai folosit timpul. Intreba-te daca nu ai fi putut sa-l folosesti mai bine.
16. Evita sa-ti iei de lucru acasa daca nu crezi ca poti sa o faci. E mai bine sa
lucrezi la serviciu mai tarziu pana termini. Dupa aceea te poti bucura de timpul tau
mai bine.
17. Culca-te cu o ora mai devreme si trezeste-te de dimineata cand ai timp sa-ti
planifici agenda pe ziua respectiva.
18. Da-ti premii cand iti atingi scopul.
19. Grupeaza activitati similare.
20. Regula 60-40: planifica doar 60 % din timpul disponibil si lasa restul pentru
evenimente neasteptate.

”Cum sa mananci un elefant”
"Un proiect mare este ca un elefant pe care te chinui sa-l mananci. In nici un caz nu
trebuie sa astepti sa-ti creasca gura."
Multi cred ca pot manca un elefant care pare mic de departe. De aceea este atat de
usor sa iei hotarari de Anul Nou si este la fel de usor sa esuezi in a le atinge.
Singura metoda prin care poti face fata la o sarcina mare este sa o imparti in
activitati mai mici pe care sa le faci treptat. Daca faci cate una pe rand vei ajunge sa
termini intreaga sarcina. Aminteste-ti sa-ti lasi timp cand iti planifici ziua pentru
bucati din sarcini mai mari care s-au intins in timp.
Fa lucrurile pe rand.

Despre frica!

2010-06-02T07:56:00.002+03:00

Va inspaimanta ideea de a calatori cu avionul'?
- Va este frica de batranete?
- Sau de saracie?
- Sau de boli?
- Sau de somaj?
- Va este teama sa luati decizii?
- Sa va aparati drepturile?
- Aveti alte spaime specifice?
- Sau le aveti pe toate?

Dar ce este exact frica? Este ceva la care suntem obligati sa ne supunem? Este ceva de care trebuie sa scapam cu orice pret sau este ceva ce putem folosi in avantajul nostru?

In drumul spre succes intalnim de fapt numai doua obstacole reale: frica si lenea. Dar cum lenea nu este altceva decat teama de a ne pune la treaba, devine evident faptul ca frica, sub toate formele ei, este unicul adevarat dusman al visurilor noastre de succes. Va propun sa incercam a cunoaste ceva in plus despre acest inamic, pentru a vedea daca nu este cumva posibil sa-i anihilam.
Montesquieu spunea ca lucrurile cele mai evidente sunt acelea care se lasa cel mai greu definite. In cazul de fata, toata lumea stie ce este frica, toti am simtit-o si totusi ne este foarte greu sa dam o definitie precisa, (de fapt aceasta este o parte esentiala a problemei: e greu sa infrunti ceva ce nu cunosti cu precizie). Sa facem o mica analiza pentru a incerca sa ne clarificam ideile.

In primul rand este usor de verificat faptul ca exista cel putin trei nivele, trei "paliere" ale fricii.

La primul nivel intalnim temerile comune, legate de o problema specifica; frica de a vorbi in public, frica de boli sau de accidente, frica de a fi agresat etc. Fiecare dintre noi are temeri specifice, care sunt de obicei legate de experienta personala. Daca le vom analiza cu rabdare vom constata insa ca in ciuda varietatii lor, aceste temeri pot fi clasificate in cateva "categorii" mai importante.

Astfel ajungem la temerile de nivelul doi care, despartindu-se de specificul anumitor situatii, devin legate de o anumita stare sufleteasca. La acest nivel "locuiesc' printre altele: frica refuzului, falimentului, dezaprobarii singuratatii, s.a.m.d.
Evident, aceste temeri de nivelul doi tind sa aiba un caracter integrator, cuprinzand diferite situatii cu care ne intalnim cotidian. Refuzul, de exemplu, este refuz independent de forma prin care se manifesta sau este exprimat, si confruntarea cu acesta poate induce conditionari care ne vor influenta perioade lungi din viata.

Varful „piramidei" fricii, frica de „nivelul III" este, oricat de ciudat ni s-ar parea, reprezentat de o unica angoasa: teama ca nu vom reusi - frica de esec, de a nu face fata.
Sunteti surprinsi? Reflectati cu atentie si o sa descoperiti ca la baza fiecarei temeri se afla convingerea ca nu vom fi in stare sa infruntam ceea ce realitatea ne pune in fata.

Cu alte cuvinte, frica nu exista „in sine" ci numai in legatura cu o anumita situatie. In plus, nu se raporteaza la momentul prezent ci numai la viitor (viitor in sens de 10 minute sau de 10 ani, nu conteaza). Cand ceva de care ne era teama se intampla intr-adevar noi nu ne mai luptam cu teama ci chiar cu problema pe care trebuie sa o rezolvam, ceea ce este cu totul altceva.
Frica este deci o imagine mentala pe care ne-o formam despre un eveniment posibil a surveni in viitor, imagine formata plecand de la ideea ca in momentul in care acel eveniment se va intampla, nu vom fi capabili sa facem fata.
Sa intram putin in amanunte:

- frica de somaj se bazeaza pe imaginea mentala conform careia daca mi-as pierde servciul nu as fi in stare sa infrunt situatia;

- frica de boli se bazeaza pe imaginea conform careia daca as fi bolnav nu as sti cum sa ma descurc;

- frica de singuratate se bazeaza pe imaginea conform careia daca as ramane singur nu as sti ce sa fac.

Merita deci sa ne intrebam: daca am sti cum pot fi infruntate aceste probleme, de ce ne-ar mai fi frica? Raspunsul este evident: de nimic.
Prin urmare frica nu este altceva decat convingerea noastra ca suntem lipsiti de raspunsuri eficace la o anumita problema, o anumita situatie cu care inca nu suntem confruntati. Sa incercam in continuare sa descoperim si alte laturi ale acestui adevar.

In primul rand trebuie sa evitam caderea in echivoc: v-ati gandit probabil daca nu ar fi bine sa gasim un sistem prin care sa putem scapa de frica odata pentru totdeauna.
Eroare: in afara faptului ca frica este un sentiment natural si sanatos care ne obliga sa punem atentie in ceea ce facem si prin aceasta ne permite autoprotectia, trebuie sa admitem cateva principii:

Atat timp cat suntem capabili a ne dezvolta, frica va fi mereu prezenta.
Unicul sistem de a anula sentimentul de frica este sa ne obligam a ne misca numai in domenii pe care deja le cunoastem, ceea ce este echivalent cu a ne autocondamna la „moarte" intelectuala si spirituala. Independent de experienta si capacitatile pe care le deprindem, de fiecare data cand vrem sa infruntam un domeniu care pentru noi este necunoscut, o sa simtim frica. Numai atunci cand domeniul respectiv devine parte a experientei noastre, frica specifica va disparea.

Aceasta ne conduce catre un al doilea principiu.
Actiunea este o conditie neaparat necesara pentru anularea fricii. Aceasta este calea prin care ne putem asigura dezvoltarea personala. Orice om pe care il invidiati pentru curajul, v-ar putea confirma faptul ca s-a confruntat cu frica, dar a ales sa o infrunte actionand.

Astfel ajungem la cel de-al treilea principiu.
A infrunta o situatie de care ne este teama este mult mai putin inspaimantator decat a trai cu o frica ascunsa care ne poate „dinamita" increderea in propriile noastre forte. Cu cat limitam mai mult existenta noastra pentru a „evita temerile" cu atat mai mult scade respectul fata de propria persoana. Este vorba de exemplul clasic al strutului care isi ascunde capul in nisip.
Ironia sortii consta in faptul ca refuzand sa infruntam o anumita problema, evitam sa ne expunem unui stres, unui consum nervos mult mai mare decat cel pe care I-ar pretinde actiunea concreta...

Concluzie
Acum cateva saptamani am gasit pe Internet o stire care mi-a atras atentia: intr-o suburbie a Los Angeles-ului exista un club de persoane bolnave de SIDA care constientizand ca sunt de fapt condamnate la moarte, au inteles ca nu mai au nimic de pierdut si in consecinta, se dedica unor activitati pe care "inainte" nu ar fi indraznit niciodata sa le desfasoare: parasutisrn, alpinism, curse auto, etc.
Aceasta m-a determinat sa ma gandesc la faptul ca, in fond, fiecare dintre noi (fie ca ne place sau nu gandul acesta), suntem „condamnati la moarte". Mi s-a parut interesant si extrem de emotionant faptul ca abia in momentul in care constientizam inevitabilitatea mortii avem cele mai mari sanse de a trai o viata mai intensa si incarcata de semnificatii, distrugand limitele pe care temerile noastre ni le-au creat.
Mi-a venit in minte un vechi sfat al samurailor: „Atunci cand esti in lupta, aminteste-ti ca oricum vei muri"

Ce am vrut sa spun de fapt in aceste randuri? Frica este, pana la un punct, un sentiment sanatos care ne determina sa privim cu seriozitate consecintele actiunilor noastre, dar se poate transforma foarte usor intr-o capcana care ne va limita existenta impiedicandu-ne inaintarea catre obiectivele vizate si consumandu-ne inutil energia intr-o „lupta cu fantasmele".

Daca vom reusi sa acceptam faptul ca unicul lucru in fata caruia suntem lipsiti de putere este moartea, ne va fi mult mai usor sa intelegem ca de fapt suntem in stare sa facem fata la orice ni se poate intampla.
Un vechi proverb spune: „Nu-i da, Doamne, romanului cate poate sa indure!" Cred ca aceste cuvinte pot fi interpretate si altfel decat intr-o cheie fatalista.
Ce-ar fi ca din cand in cand sa ne punem intrebarea: ce castig daca in loc de a o infrunta aleg sa imi „conserv" frica?
Raspunsul ii puteti afla ACTIONAND!

Articol preluat!

Maxima zilei!

2010-05-31T23:12:00.002+03:00

„Calea regală spre inima unui om este să-i vorbeşti despre lucrurile pe care le preţuieşte cel mai mult.'' Dale Carnegie

Ce inseamna ''Statul Roman''?

2010-05-30T12:28:00.001+03:00

Exista,pe un director de bloguri,deschis un topic legat ce reprezinta pentru fiecare din noi Statul Roman!
Asta a fost parerea mea:
''Treaba sta cam asa din punctul meu de vedere:singura solutie pe care eu o vad,este,la nivel politic,un schimb de generatii,dar sa fie un schimb total si mai ales radical,fara exceptii....sa pornim de la 0 cu forte noi si proaspete,cu ambitie.....mai ales cu atitudine.....
Nu-i tarziu !!!!!!!!!!!!!!
Ca alternativa,ar fi.....emigrarea....
Ce inseamna ''Statul Roman''?
CORUPTIA e cuvantul de ordine,e suma legilor aplicate din Romania.
Legea se ''aplica'' cui trebuie,cand trebuie,nimeni nu spune,nu face nimic,doar vorbe!
Demnitari care detin firme pe numele lor,ale membrilor famiilor sau sunt actionari la diverse societati,care deruleaza cam toate contractele cu regiile autonome de stat aflate in subordinea lor,toti demnitari nu se gandesc decat sa mai ''ciupeasca ''cate putin de ici de colo...exista si mici exceptii dar.....
Presa,de fapt media in general,scrie sau spune doar ce si cand trebuie,mai ales despre cine trebuie!
La nivel mai mic,politistii ii amendeaza pe cei mici,ca exemplu cei ce vand legume si zarzavaturi pe langa piete,tot bisnitari e adevarat ca ei cumpara zarzavaturile de la taranii adevarati,muncitori....dar barem bisnitarii astia vand zarzavat nu tigari cam in aceleasi locuri.
Cand un politist este apostrofat de felul in care intelege sa aplice legea este foarte deranjat de ceea ce este evident......ca se plimba pe acolo pe unde nu-i poate deranja pe cei care vand tigari,telefoane mobile,articole imbracaminte contrafacute,unora dintre politisti le e frica,altii sunt realisti si stiu ca nu au ce face,ei sunt doar simpli pioni!
Legat de marfa contrafacuta,este invadat Bucurestiul de ceva vreme de absolut orice se poate cumpara,cu marfa din depozitele periferice ale orasului…..dar absolut orice,de la o scobitoare pana la masini sau piese de masini (noroc ca romanul e un popor snob si prefera masinile nemtesti) in rest orice,haine,mancare,bautura,articole menaj etc. pana si o parte din marile magazine au inceput sa aduca asemenea marfa….
Nu mai avem mult si devenim si noi un popor cu tenta orientala….asiatica….
Ma gandeam sa emigrez dar e greu din cauza ……multor factori…..un lucru e clar ,in alta tara ar fi greu ca roman,dar mult mai usor decat daca as ramane in Romania de azi!
Asta e Statul Roman! ''

Inamicul nostru....lipsa de actiune....

2010-05-28T08:00:00.000+03:00

… nu mai este, de multa vreme, pensia de stat.

Cu vreo 14 ani in urma incercam sa-i conving pe cei din jurul meu ca singura lor sansa pentru o batranete linistita nu poate fi decat asumarea responsabilitatii pentru acesta.

Nu existau inca prea multe variante de investire in acea vreme, legislatia in domeniul pensiilor private avea sa apara dupa multi ani , in schimb se stia deja, la nivelul tarilor industrializate ale Europei, ca sistemul de pensii de tip „pay as you go” va ajunge in criza datorita imbatranirii populatiei.

Chiar daca problema era inteleasa si acceptata ca atare lipsea totusi actiunea. Prea putini sunt cei care au luat masuri si au investit in propriul lor viitor. Cei mai multi s-au lasat tot in grija statului.

Nu stiu din ce vremuri ancestrale vine aceasta intepenire ce ne caracterizeaza dar constat ca ea se manifesta la scara nationala si ne tine pe loc de cel putin 20 de ani.

Criza economica, in mod predictibil, a acutizat aceasta problema.

Nici o persoana cu scaun la cap nu poate declara, in mod onest, ca e surprinsa de faptul ca nu mai sunt bani pentru pensii. Cata vreme numarul persoanelor active a scazut dramatic (in primul rand datorita somajului dar si din alte motive) era logic sa scada si marimea contributiilor la fondul de pensii. Se astepta cineva la un alt rezultat??

E drept ca situatia, tragica in sine, nu are solutii rapide de rezolvare.

Sau poate are?

Unii se pare ca au gasit-o. Solutia salvatoare, rapida, fara durere, nu necesita nici macar anestezie.

Doar ca, asa cum stiti, totul in viata si, mai ales in economie, are un pret.

De data asta pretul il platesc cei tineri. Cu viitorul lor. Condamnati sa repete destinul tragic al bunicilor si parintilor. Daca nu invatam din propriile greseli suntem condamnati sa nu iesim niciodata din cerc.

Singurul lucru bun facut in materie de legislatie a pensiilor a fost introducerea pilonului II si obligativitatea contributiei la acesta. Chiar daca, din lipsa de informare sau pur si simplu din dezinteres fata de propriul viitor, salariatii nu isi incheiau un contract de pensie privata, cel putin contributia obligatorie la pilonul II le va crea un mic surplus, un fel de pensie suplimentara, fata de cea de stat.

Ei, si? De ce sa ne pese de pensionarii de maine sau de poimaine?

Noi avem nevoie de bani astazi.

Asa ca le luam banii din pilonul II, ii deturnam cinstit si legal catre falimentarul pilon I si-i consumam imediat. Acum, azi! Ce vor face ei maine mai vedem.

Asa ca solutia geniala, sclipitoare, salvatoare s-a gasit. Reducerea contributiei catre pilon II de la 2,5% din salariu la doar 0,5% din salariu. Restul de 2% se vor duce direct la pilonul I, pentru a alimenta pensiile aflate in plata. Bani luati din pensia ta viitoare.

Unde te vei afla peste 40 sau 45 de ani?

Acolo unde sunt azi bunicii tai?

Vei sta cu mana intinsa catre falitul sistem de pensii de stat?

Vei trai din ajutor social?

Vei cere sprijin financiar copiilor tai?

Cand iti vei lua destinul in propriile maini?

Cat mai devreme cu atat mai bine, stii asta!

Cand vei lua decizia sa actionezi? Cand vei incepe sa pui deoparte pentru vremurile in care vei putea, in sfarsit, sa te odihnesti fara nici o grija?

Exista o singura piedica: lipsa de actiune. Inamicul nostru perpetuu. Poate e timpul, totusi, sa-l invingi!

Articol preluat!

Un articol interesant!

2010-05-27T08:28:00.002+03:00

Studiind diverse “doctrine” ale gandirii pozitive, m-am intrebat deseori: daca in dialogul meu interior etichetez anumite stari sau evenimente intr-un mod productiv, care sa ma motiveze, chiar daca lucrurile nu sunt foarte roz in realitate, inseamna ca ma mint pe mine insami, ca nu accept adevarul?

S-a mai vorbit si in articolele anterioare despre ideea ca a dori ceva implica automat ca nu ai lucrul dorit. Daca l-ai avea, nu ti l-ai mai dori, nu? In engleza, acest fapt este si mai evident intrucat want chiar trimite catre doua intelesuri: de dorinta si de lipsa. Sa nu mai vorbim de un alt cuvant mult-temut: “trebuie”, adica ceva impus. Brrr! Cum scapi de energia lipsei care iti inconjoara dorinta, cum iti pacalesti subconstientul sa treaca de blocajul obligatiei?
Ce-ar fi daca in acest caz ti-ai spune o mica minciuna?

Incearca sa inlocuiesti “imi doresc” cu “prefer” si “trebuie” cu “aleg” si vezi cum te face asta sa te simti. Sa exemplificam.

Ti-ai dori sa te muti intr-un apartament cu doua camere pentru ca nu mai suporti sa te inghesui intr-o garsoniera? Formularea “Prefer sa locuiesc intr-un apartament cu doua camere” indica o optiune si nu o lipsa si are avantajul de a fi impregnata cu o energie pozitiva.

Da, acum locuiesti intr-o garsoniera, dar preferi sa stai intr-un apartament cu doua camere si ai pus la cale un plan pentru a-ti atinge obiectivul. Este un gand care te motiveaza, nu te deprima, pentru ca te concentrezi pe placerea pe care o vei simti cand te vei muta, nu pe disconfortul din prezent.

Esti intr-un magazin si nu-ti permiti sa-ti cumperi in acelasi timp o rochie si o pereche de pantofi? Trebuie sa renunti la una din ele pentru ca nu ai destui bani si asta te face mai degraba sa-ti para rau dupa pantofi decat sa te bucuri ca macar ti-ai luat rochia? Spune-ti “Aleg sa imi cumpar astazi doar rochia”. In acest caz o decizie aparent impusa de conditiile exterioare devine alegerea ta. Esti stapana pe ceea ce faci si nu renunti la nimic, este doar o amanare voluntara. Vei pleca din magazin cu mai putine regrete si cu motivatia de a strange bani si pentru pantofi.
Cuvintele preiau puterea asupra ta si cand iti exprimi emotiile

Atunci cand trec printr-o stare negativa, unii oameni au tendinta sa o descrie accentuand-o cu unele cuvinte foarte grele precum “groaznic de”, “absolut” sau “ingrozitor de”.

Ce nu realizeaza ei este ca astfel de cuvinte amplifica starea negativa si ca, in plus, eticheta pe care o pui unei situatii are tendinta sa devina acea situatie in functie de cuvantul pe care l-ai folosit pentru a o descrie. Iti este cunoscuta exprimarea “Sunt terminat de nervi, traficul a fost groaznic”? Cum ar suna daca ai spune “Sunt cam iritat, traficul a fost aglomerat”?

Un truc (sau, daca vrei, o mica minciuna) care te poate ajuta sa reduci intensitatea unei astfel de stari este folosirea unor cuvinte de atenuare precum “putin”, “cam”, “usor”, “oarecum”.

Daca gasesti puterea sa te opresti o secunda din dialogul tau interior furibund si sa-ti spui “sunt cam dezamagit” in loc de “sunt teribil de dezamagit”, vei reusi sa vezi lucrurile mai in perspectiva. Daca poti spune “sunt usor oripilat” sau “ma simt un picut jignit” este chiar posibil sa te pufneasca rasul si sa realizezi ca ai exagerat… putin.

Desigur, asta nu inseamna ca nu este in regula sa te superi cand ai un motiv intemeiat. Eu te indemn doar sa-ti alegi cu grija numarul de neuroni pe care esti dispus sa-i ucizi enervandu-te mai mult decat este cazul.

Cuvintele te pot ajuta! Si, intorcandu-ma la intrebarea de la inceput, am ajuns la concluzia ca uneori (repet, uneori) este preferabil sa-mi spun o “minciuna” care sa ma ajute sa merg mai departe decat un “adevar” care sa ma opreasca din drum.

Articol preluat!

Un vanzator....bun!

2010-05-26T08:09:00.004+03:00

“UN AGENT DE MARKETING BUN ESTE ACELA CARE POATE VINDE FRIGIDERE ESCHIMOŞILOR.”
Profesionistul de azi înţelege clar că poţi termina o şcoala, dar educaţia nu o termini niciodată.

Am revenit....

2010-05-25T07:32:00.000+03:00

I am a champion - the greatest speech!

Lucruri importante!

2010-05-04T07:52:00.000+03:00

Lucrurile cu adevărat importante nu sunt cele vizibile ochiului.

O altfel de ..............vanzare!!!!!

2010-05-04T07:49:00.002+03:00

Un barbat a venit de la munca tarziu, obosit si nervos,
gasindu-si baietelul de 5 ani asteptand la usa nerabdator.

- Tati, pot sa te intreb ceva?

- Da sigur, despre ce e vorba? a raspuns tatal

- Tati, cati bani castigi pe ora?

- Hei, dar asta nu e treaba ta. De ce ma intrebi astfel
de lucruri? spuse omul nervos.

- Doar vreau sa stiu...Te rog spune-mi, cat castigi pe ora?

- Daca trebuie sa stii ...castig 50$ pe ora.

- Ah, a raspuns micutul trsit, cu capul plecat.
Tati, imi imprumuti te rog 25$?

Tatal s-a infuriat:
- Daca singurul motiv pentru care m-ai intrebat
asta este ca sa imi ceri niste bani sa iti cumperi
o jucarie prosteasca sau alte prostii, atunci
du-te direct in camera ta la culcare.
Gandeste-te de ce esti asa egoist. Nu lucrez din
greu in fiecare zi pentru asa copilarii.

Micutul a mers in liniste in camera si a inchis usa.
Omul s-a enervat si mai tare pe intrebarile baiatului.
Cum a putut sa puna asa intrebari doar pentru a cere
niste bani.

Dupa o ora, tatal s-a calmat si a inceput sa gandeasca:
"Poate chiar era ceva de care chiar avea nevoie sa
cumpere cu 25$ si chiar nu mi-a cerut bani des".

S-a dus la usa baiatului si a deschis-o.

- Dormi? Dormi? a intrebat....

- Nu tati, sunt treaz, a raspuns baiatul.

- M-am gandit, poate am fost prea dur mai devreme,
spuse tatal. A fost o zi lunga si m-am descarcat pe tine.
Uite aici ai 25$.

- Micutul a sarit, zambind. Multumesc tati, a strigat.

Dupa aceea a scos un pumn de bani.
Omul a vazut ca baiatul avea deja bani si s-a enervat din nou.
Micutul si-a numarat incet banii si s-a uitat catre tatal sau.

- De ce vrei mai multi bani daca deja ai? a spus tatal.

- Pentru ca nu am avut destul, dar acum am, a replicat baiatul.
Tati, am 50$.. Pot sa cumpar o ora cu tine ???? Te rog sa
vii mai repede acasa maine. Vreau sa mananc cu tine.

Tatal a fost distrus de durere. Si-a luat baiatul in brate si
l-a implorat sa il ierte. "

Dupa ce mi-a dat o lacrima mi-am adus aminte ce cat de importanta este familia,si cat de important este timpul petrecut alaturi de ei.De ceva vreme nu mai am o legatura asa stransa cu ai mei dar citind asta maine sigur am sa le fac o vizita...poate sa stau si cateva zile cu ei...
Eu am gresit ca m-am axat mai mult pe munca decat pe familie,tu esti alaturi de cei dragi?

Legile persuasiunii!!!

2010-04-28T07:12:00.000+03:00

Legile persuasiunii

Persuasiunea este procesul prin care tu convingi interlocutorul sa faca ceva. Este o activitate umana care decurge natural. Fiecare dintre noi convingem sau influentam mai mult sau mai putin, asa cum fiecare dintre noi comunicam mai intens sau mai superficial.

Indiferent ca ai dobandit abilitati de convingere sau esti inca novice, este bine sa stii ca persuasiunea eficienta are caracteristici bine definite si se bazeaza pe un set de legi. In scopul de a deveni mai convingator, este important sa cumosti aceste legi care fac din influentare o tehnica ce poate fi invatata pas cu pas. Atunci cand stapanesti legile persuasiunii, poti prezice rezultatele comunicarii tale cu cei din jur. Legile sunt universale. Ele se aplica in vanzari si in relatiile interpersonale, in comunicarea cu o persoana sau cu un grup, in comunicarea fata in fata sau prin telefon sau in scris, etc.

Ce anume determina caracterul de lege al mecanismelor persuasiunii? Comportamentele invatate de timpuriu si adanc inradacinate in felul nostru de a fi. Ele ne determina sa reactionam repetitiv si previzibil. O alta explicatie este data de mecanismele psihologice ale perceptiei. Dezvoltam un anumit mod de a privi realitatea si anumite asteptari, iar atunci cand observam lumea din jur cautam elementele care sa ne confirme asteptarile. O a treia explicatie este data de nevoile noastre profunde, pe care cautam in mod inconstient sa le satisfacem (nevoia de siguranta, de recunoastere, de apartenenta la grupuri, etc.).

Cele 10 legi ale persuasiunii sunt caramizile fundamentale cu care se construieste eficienta in comunicare. Iata o foarte scurta trecere in revista a acestora:

1. Legea reciprocitatii se refera la dorinta de a da ceva in schimb, pe care o simtim atunci cand primim ceva semnificativ pentru noi.

2. Legea contrastului se refera la perceptie: doua obiecte diferite par si mai diferite daca sunt plasate unul langa celalalt.

3. Legea prietenilor arata ca ne lasam mult mai usor convinsi de cei care ne demonstreaza ca au in vedere propriile noastre interese (de cei care se comporta ca niste prieteni adevarati).

4. Legea asteptarilor spune ca avem tendinta sa performam la nivelul asteptarilor celor pe care ii respectam.

5. Legea asocierii spune ca tindem sa apreciem produse sau servicii sustinute de oameni pe care ii apreciem (de ce ar fi Nadia Comaneci invitata sa faca reclama la lapte?).

6. Legea consecventei: cand o persoana sustine un punct de vedere in scris sau oral, va apara acel punct de vedere chiar in fata unor probe contrare foarte puternice.

7. Legea penuriei: apreciem la o valoare mai ridicata lucrurile despre care percepem ca se gasesc in cantitate limitata.

8. Legea conformismului: avem tendinta de a accepta propunerile pe care majoritatea oamenilor le considera la randul lor acceptabile.

9. Legea puterii: suntem investiti cu putere de catre ceilalti in masura in care ei percep ca avem autoritate, forta sau experienta.

10. Legea timpului: comportamentele noastre difera in functie de orientarea preponderenta a atentiei: in trecut, in prezent, respectiv in viitor.

Decalogul pe care l-am descris mai sus este rezultatul multor ani de cercetari pe care psihologii le-au efectuat in domeniul influentarii, manipularii, convingerii sau persuasiunii (ex:Dr. Robert Cialdini, Dr. Kevin Hogan). Cele 10 legi au in comun principiul fundamental al utilitatii. Simplu spus, legile au fost incluse in acest decalog pentru ca functioneaza si sunt usor de aplicat, iar nu pentru motive pur stiintifice. Ele au fost verificate in diverse contexte: vanzari, negocieri, influentare politica, marketing, relatii interpersonale, etc.

Motivatie!Atitudine!

Articol preluat!

Maxima zilei!

2010-04-22T07:48:00.001+03:00

''perfectiunea nu poate fi experimentata ca idee''

ARTA DE A VINDE!

2010-04-19T07:42:00.000+03:00

ARTA DE A TE FACE PLACUT ALTORA

Dorinta fireasca a fiecarui om este de a fi acceptat, simpatizat si respectat de cei cu care vine in contact.Vedem in aceasta o confirmare a faptului ca activitatea si comportarea noastra este bine apreciata.

Simpatia celor din jurul nostru poate fi castigata relativ usor, cu conditia de a fi respectate urmatoarele reguli:

Inainte de a fi simpatic, nu fi antipatic:
• Cea mai simpla cale de a face o impresie buna este zambetul, dar nu cel zeflemitor;
• Tine cont, in permanenta, de faptul ca pentru orice om numele sau este cea mai pretioasa sintagma.
Nu-l omite, blama sau stalci;
• Manifesta admiratie fata de cei cu care lucrezi, traiesti , ori intri in contact.Fa-i sa simta ca ii consideri persoane importante pentru tine, dar fa-o cu sinceritate;
• Arata respectul cuvenit fata de parerile altora.Nu incerca niciodata sa-i demonstrezi cuiva, in mod zdrobitor, ca a gresit, deoarece risti sa ti-l faci dusman;
• Incearca sa vezi lucrurile si din punctul de vedere al celuilalt;
• Daca ai gresit, recunoaste acest lucru imediat, cu sinceritate;
• Cea mai usoara cale de a castiga o disputa este de a o evita, daca fireste, este posibil;
• Incepe intotdeauna discutiile cu altii, oricat de dificile ar fi ele, cu calm, in mod prietenesc, nu pus pe harta;
• Atunci cand urmaresti sa obtii acordul cuiva intr-o problema dificila, foloseste metoda lui Socrate.Prezinta-i lucrurile in mod gradat, pentru ca cel in cauza sa nu poata spune nu;

Nu conta pe ratiunea celuilalt si nu-i rani sentimentele:
• Pentru a obtine mai usor cooperarea cuiva intr-o actiune comuna, incearca sa-i lasi impresia ca de fapt ideea este a lui si ca tu doar ai preluat-o sau ai dedus-o de la el;
• Fii gata sa-i ajuti pe toti cei ce au nevoie de sprijinul tau, chiar daca nu-I cer;
• Daca este necesar sa reprosezi ceva cuiva, incepe discutia cu o apreciere onesta a calitatilor acestuia.Aminteste-ti in permanenta ca oamenii nu sunt fiinte logice, ci emotive, impovarate de prejudecati si motivate, in cele mai multe cazuri, de vanitate si mandrie.

Critica e doar o forma rudimentara a intelegerii:
• Inainte de a face reprosurile necesare este bine sa amintesti de greselile tale.Acest lucru ajuta la acceptarea mai usoara a criticii.Criticismul este periculos deoarece raneste o calitate importanta a omului: MANDRIA.Critica loveste in dorinta fiecaruia de a fi important si ii trezeste instinctul de autoaparare.
• Mai folositor decat critica este sa intelegi de ce a gresit cel in cauza:
- lasa-l pe cel ce a gresit sa-si “salveze” si nu-l sili sa se recunoasca invins.Ofera-i sansa sa-si pastreze buna reputatie;
- incurajeaza-i pe cei care gresesc.Ajuta-i sa corecteze greseala si lauda cel mai mic progres facut de ei;
- in cazul in care esti obligat sa dai dispozitii, incearca doar sa sugerezi masurile ce trebuie luate.Nimeni nu primeste ordine cu placere.Oamenii sunt multumiti cand fac ce li se sugereaza,decat ce li se impune.

ARTA DE A ASCULTA SI A DIALOGA (cu eficienta)

Acorda intotdeauna atentie vorbitorului
Activitatea de ascultare este caracterizata de anumite modificari ale functionarii organismului nostru. Inima isi intensifica activitatea, creste circulatia sanguina spre creier, sunt mobilizate organele de perceptie. Aceasta este starea de receptie. Ea se instaleaza numai daca ascultatorul este acordat in mod constient cu cel care face expunerea. In caz contrar, ascultarea nu face cu eficienta.Pentru a intra in starea de receptie este necesar sa stabilesti si sa mentii in permanenta un contact vizual cu vorbitorul. In acest fel ii asiguri pe acesta ca ceea ce spune te intereseaza, fapt care il stimuleaza sa se concentreze si sa se exprime mai clar. La randul tau, intelegi mai usor problemele discutate.

In expunerea pe care o urmaresti, cauta problemele care prezinta interes
Procesul ascultarii este influentat pozitiv de existenta interesului fata de problemele discutate. Majoritatea oamenilor se grabesc sa aprecieze, dupa doar cateva fraze, ca subiectul este lipsit de interes si , automat, atentia lor este deconectata.
Ascultatorul bun adopta o pozitie diferita. El incearca sa gaseasca in orice expunere problemele care prezinta interes. Pentru a reusi acest lucru, el isi pune in permanenta intrebarea ce poate folosi din ce spune vorbitorul, cautand idei valoroase pentru el sau eventuale intrebari, pe care sa le adresaze acestuia.

PRIMELE 5 MINUTE (STATISTIC) SUNT HOTARATOARE INTR-O INTALNIRE.

Eficientizarea timpului!

2010-04-16T07:44:00.001+03:00

1. Stabilese-ti un program zilnic. Programeaza-ti activitatile curente ca: intruniri, citirea corespondentei, semnarea documentelor, intalnirile, telefoanele care necesita nota ta personala, etc.
2. Rezolva problemele care necesita capacitate intelectuala maxima in momentele cand esti in cea mai buna forma. Rezolva probleme marunte in momentul in care iti scade capacitatea de concentrare.
3. Fixeaza-ti termene limita pentru orice fel de problema si respecta-le ! Munca respectiva trebuie sa-ti ocupe exact timpul alocat.
4. Nu amana chestiunile importante, chiar daca sunt neplacute! Ele iti vor bloca mintea, vor reduce creativitatea si capacitatea de munca. Nu vor deveni niciodata mai placute prin amanare!
5. Lasa deoparte ceea ce nu este important! Multe din probleme au tendinta de a se rezolva de la sine, daca sunt ignorate pentru o vreme!
6. Analizeaza intreruperile. Ia masuri pentru evitarea sau diminuarea efectului lor!
7. Fixeaza ore precise cand nu doresti sa fii deranjat! Tine sedinte cu tine insuti! Cere cuiva sa-ti preia apelurile telefonice sau sa se ocupe de vizitatori. Spune colegilor intre ce ore nu poti fi interupt! Fara indoiala ca vei fi inteles. Spune-le exact cand te pot solicita din nou.
8. Fa un singur lucru deodata! Pastreaza o viziune de ansamblu a urmatorului lucru de facut!
9. Planifica-ti apelurile telefonice. Noteaza pe scurt ce vrei sa spui si ce vrei sa afli. Acest lucru iti va economisi timp si va duce la o comunicare mai buna!
10. Scrie-ti toate ideile intr-un singur loc. Noteaza imediat ce ai una, altfel o vei pierde! Reciteste-le permanent si fa ceva ca ele sa se transforme in realitate!
11. Cand incepi o activitate încearca sa o termini. Daca o vei fractiona, nu vei mai lucra coerent, vei pierde imaginea de ansamblu si spiritul ei si-ti vei pierde timpul reluand-o de fiecare data.
12. Foloseste fiecare pauza in care nu poti lucra efectiv, ca de exemplu atunci cand astepti sau calatoresti. Profita de acesti timpi morti pentru a face o planificare, a-ti lua notite, a asculta cursuri audio, etc. Incearca mental sa rezolvi alte probleme.
13. Utilizeaza perioade de timp precise (intalniri) cu colegii pentru discutarea problemelor de rutina. Astfel vei evita intreruperile reciproce.
14. Fii selectiv. Învata sa spui, NU !. Obisnuieste-te sa-ti pui intrebarea: “Sunt persoana potrivita pentru a face acest lucru?”
15. Fa o regula din a te verifica cum folosesti timpul. De exemplu o data pe saptamana. Întreaba-te daca l-ai putea utiliza mai bine si cum.
16. Evita sa-ti iei de lucru acasa daca nu esti sigur ca poti face asta! Este mai bine sa lucrezi la birou pana inchei si apoi sa te bucuri de timpul tau liber.

17. Fa lucrurile bine. Evita perfectionismul exagerat. Acest lucru iti lasa mai mult timp pentru treburile importante.
18. Stresul si oboseala nu sunt cauzate de ceea ce ai facut, ci de gandul la ceea ce n-ai facut. Planifica-ti ziua în mod realist si incearca sa duci la bun sfarsit sarcinile planificate. Acest lucru iti va crea un sentiment de implinire si te va face sa mergi acasa fara sa te simti obosit.
19. Gandeste inainte de a actiona. Nimic nu este atat de urgent incat sa nu ai timp pentru a lua in considerare procesul decizional.
20. Rupe sarcinile in bucati. Utilizeaza tehnica elefantului: “Pot manca cu usurinta un elefant, daca iau o îmbucatura in fiecare zi”. Fa-ti un obicei din a face intotdeauna ceva mai mult decat programul tau zilnic. Vei fi surprins de cate poti realiza.

Motivatie! Atitudine!

Articol preluat!

Cum sa ratezi o vanzare!

2010-04-14T07:48:00.002+03:00

1. Vorbeşte mai mult decât eventualul tău client. Poartă toată discuţia asfel încât clientul să nu se plictisească.

2. Mergi înainte. Nu-ţi pierde timpul studiind compania, produsele, istoria sau propunerile clientului.

3. Uită să pui întrebări. Lasă- ţi clientul să “ plutească ” pe întreg parcursul prezentării tale, vorbind despre ea sau el, nepermiţând întreruperi.

4. Bazează- te pe memoria ta. Nu e nevoie să iei notiţe. Memoria ta este perfectă; îţi vei aminti nevoile principalele ale clientului.

5. Schimbă subiectul. Permite gândului tău să zboare astfel încât să poţi introduce orice altă idee în prezentarea ta.

6. Nu da atenţie tuturor celor ce iau decizii. Ignoră o vorbă a soţiei (soţului ) sau doar o părere spusă directorului în cazul deciziilor luate de o echipă.

Curajul schimbarii!!!

2010-04-12T22:27:00.002+03:00

“Schimbarea începe când cineva vede pasul următor.”

Poruncile negocierii!

2010-04-12T08:11:00.004+03:00

1.Intai vinde, negociaza dupa - si doar daca esti nevoit!

Daca ii poti vinde clientului o solutie neschimbata, la pretul din oferta, de ce sa negociezi?

Totusi, acest lucru se intampla rar in cazul marilor contracte. In general, clientul va semnala inceputul unei negocieri spunand ceva de genul "Mi-ar placea sa lucram impreuna daca…". Negociatorii slabi au facut deja concesii pentru a ajunge in punctul acesta; cei abili - nu.

2. Sa nu faci niciodata concesii - ci schimburi

Negocierea eficienta implica miscarea ambelor parti spre un deznodamant. Evita sa "dai" ceva fara sa "primesti" altceva in schimb.Cand trebuie sa modifici pozitia pe care ai anuntat-o, fa o oferta conditionata, de exemplu "As putea sa schimb X, daca sunteti pregatit sa schimbati Y". Acest lucru este deosebit de important spre sfarsit. Atractia unei afaceri incheiate ii poate impinge pe cei neavizati spre concesii unilaterale.

3. WIN/WIN nu inseamna 50 : 50

Suntem incurajati cu totii sa urmarim situatiile win/win, insa Huthwaite urmareste sa-si ajute clientii sa obtina "WIN/win" - cel mai bun deal posibil pentru ei care sa permita totusi un castig pentru partea cealalta. O incheiere win/win nu este in nici un caz o impartire a diferentei, nici un motiv de a ne simti jenati ca ne aparam propriile interese.

4. Puterea vine din minte

Multi vanzatori simt ca puterea in negociere este de partea cumparatorului. Insa, dupa experienta mea de lucru cu cumparatorii, va pot spune ca ei sustin deseori parerea opusa. Si ei au nevoie ca serviciul sa fie vandut si deseori nu isi pot permite ca afacerea sa nu iasa. Puterea este deci o problema de perceptie. Daca te simti puternic, esti puternic si te comporti in consecinta. Daca te simti slab, se aplica opusul. Daca puterea se refera la perceptie si sentimente, o poti gestiona si controla. Urmatoarele Porunci eplica modul in care negociatorii abili genereaza si gestioneaza sentimentele lor de putere.

5. Pregateste-te si planuieste cu grija

Negociatorii abili urmaresc cativa pasi inainte de a intra in negociere.

* Dezvolta o "repliere" credibila sau o "BATNA" (Best Alternative To a Negotiated Agreement - Cea Mai Buna Alternativa a Unei Intelegeri Negociate). Acesta nu reprezinta cel mai rau caz pe care l-ar accepta, ci descrie mai degraba ce vor face daca respectiva negociere esueaza in intregime. O buna "repliere" ii impiedica sa simta ca trebuie sa bata palma cu orice pret.

* Identifica cat mai multe aspecte negociabile cu putinta, stabilesc o prioritate intre acestea si dezvolta o plaja de negociere pentru fiecare dintre ele, de la "ideal", trecand prin "target", pana la "cel mai rau". De asemenea, ei calculeaza costul unor concesii pentru fiecare aspect, pentru a evita greseli impulsive si costisitoare in timpul dezbaterilor incinse.

* Repeta tot acest proces, incercand de data aceasta sa gandeasca din punctul de vedere al celeilalte parti.

* Petrec timp pentru a identifica "terenul comun" si planifica modul in care il pot folosi in timpul negocierii.

Astfel, negociatorii abili isi gestioneaza sentimentele de putere si identifica posibilele scapari, schimburi sau "jokeri" pentru a-si acorda flexibilitate maxima in targuiala.

6. Identifica si foloseste-ti « jokerii »

Ceea ce numim "joker" este ceva al carui cost pentru tine este mai mic decat valoarea pe care i-o atribuie cealalta parte. Poate deci sa fie schimbat pe ceva care are valoare pentru tine. A compara prioritatile - ale tale si ale partenerului - pentru fiecare aspect negociabil duce la identificarea acestor "jokeri". Asocierile pe care le poti face intre diferitele aspecte, cat si respectarea celei de-a Doua Porunci asigura ca vei folosi "jokeri".

7. Logica nu este convingatoare

Aceasta se aplica in orice aspect al vietii, asa cum v-o poate spune orice parinte! Si negociatorii abili cunosc acest lucru. Ei nu isi coplesesc adversarii si nu folosesc lungi lanturi de argumentari logice. Au doar una sau doua motivatii cheie pentru fiecare pozitie pe care o adopta. Pregatesc insa multe intrebari relevante pentru a demonta pozitia celeilalte parti. Obiectivul lor este sa creeze dubiu referitor la validitatea acelei pozitii - prima faza a persuasiunii. Ating a doua faza - crearea miscarii - oferind schimburi flexibile si folosindu-si "jokerii".

8. Nu te multumi doar cu taiatul placintei, ci creste-o

Un deal bun este un deal creativ, adauga valoare oricarui lucru pe care cele doua parti il pot pune in joc. In mod ideal, acea valoare este creata in detrminentul unei a treia parti - de exemplu competitia sau organului de taxe ! Pe parcursul planificarii, negociatorii abili genereaza o arie vasta de optiuni creative, in timp ce cantaresc modul in care fiecare aspect de negociat poate fi rezolvat. Ei cauta valoarea suplimentara « in afara » afacerii.

9. Dezvolta-ti abilitatile comportamentale

Pregatirea si planificarea suna foarte bine, insa cu totii ne regasim in situatii de negociere neasteptate fara a avea timp nici pentru una, nici pentru cealalta. Cand se intampla acest lucru, singura portita care ne ramane sunt abilitatile noastre personale de negociere.

Stereotipul negociatorului cu expresie impenetrabila si caracter intransigent nu este corect. Negociatorii abili au repertorii comportamentale, cat si flexibilitatea de a isi potrivi comportamentul oricarei situatii. Programele Huthwaite ajuta dezvoltarea acestei flexibilitati comportamentale.

10. Pastreaza toate mingiile in aer pana la sfarsit

Oricat de tentat ai fi, evita sa inchei dezbaterea unui aspect in timpul discutiei, mai ales in cazul aspectelor minore. Riscul este sa ramai fara « jokeri », negocierea rezumandu-se la dezbaterea unui singur punct (in general - pretul) fara alternative pentru a iesi din cercul vicios.

Ai nevoie sa-ti creezi conditiile pentru a « jongla » cu toate aspectele si a le putea discuta in orice moment inainte de incheierea afacerii. Pana in momentul in care ajungi la final, toate punctele trebuie stabilite provizoriu.

Si bineinteles, ca in orice set de Zece Porunci care se respecta, a mai ramas si a unsprezecea.

11. Mai bine nu inchei afacerea decat sa inchei o afacere proasta

Evident, nu? Nu chiar, atunci cand afacerea e in curs de luni de zile, pare a fi foarte aproape de final, tot ce mai trebuie pentru a o putea incheia fiind cateva ultime concesii. Pentru ca le este clar care e cea mai proasta pozitie a lor si si-au stabilit rezerve credibile, negociatorii abili recunosc un deal prost si nu le e frica sa renunte la el.

Articol preluat!

Puterea cuvintelor!

2010-04-12T08:01:00.000+03:00

Fara îndoiala capacitatea individului de a comunica este o conditie sine qva non a succesului in orice domeniu. Inca de acum mii de ani filosofii si oratorii si-au facut o preocupare primordiala din studierea limbajului pentru a dezvalui secretele in care consta puterea acestuia.
Chiar daca in notiunea de comunicare introducem astazi elementele cum ar fi tonul vocii, gesturile, privirea, a caror importanta este desigur extraordinara, ramane insa neandoielnic faptul ca propozitiile, "trenurile de cuvinte", constituie linia de forta a comunicarii.
Cuvintele sunt "caramizile" limbajului si in consecinta stapanirea semnificatiei lor este premisa indispensabila pentru oricine are ambitia de a deveni un bun comunicator.
Vati spune fara indoiala ca aceasta nu este o noutate din moment ce fiecare dintre noi, mai ales atunci cand emitem un mesaj scris, acordam desigur o mare atentie in alegerea celor mai potrivite cuvinte pentru ca sa ne putem asigura un maximum de sanse ca destinatarul sa inteleaga ceea ce vrem sa comunicam si sa procedeze in consecinta.
Surprinzator insa este faptul ca devenim atat de concentrati in privinta modului in care putem sa folosim cuvintele pentru a-i influenta pe ceilalti, incat intotdeauna uitam de extraordinara lor putere de a ne sugestiona pe noi, cei care aparent le "folosim".
Despre aceasta vreau sa va vorbesc in randurile urmatoare.

Cuvintele... Sunt poate arma cea mai puternica pe care o avem la dispozitie: prin intermediul cuvintelor putem determina pe cineva sa rada sau sa planga, sa viseze sau sa sufere, putem aduce unei persoane momente de fericire sau de disperare.
Istoria ne ofera mii de exemple din care rezulta ca in toate timpurile prin intermediul cuvintelor marile personalitati au reusit sa aduca lumea de partea lor, sa schimbe cursul destinului.
Desigur, tot prin intermediul cuvintelor "bine potrivite", poetii si scriitorii ne-au comunicat vastitatea si extraordinarul mesaj emotional al trairii unui anumit timp, al experientei unei generatii.
Cum altfel, decat prin scrierile unora ca Balzac, Tolstoi sau Preda am fi putut "trai" in urma cu secole sau decenii pentru a intelege mai bine ceea ce noi suntem astazi?

Pentru a incerca sa ne explicam puterea cuvintelor de a transmite experienta si emotia umana, va propun sa plecam de la urmatoarele premise:

- fiecare cuvant este un simbol, sau mai bine zis o sinteza a unei descrieri, care pentru a fi inteles trebuie sa se bucure de o semnificatie impartasita de cel care ne asculta;

- fiecare cuvant este un instrument folosit pentru a face distinctii, pentru a semnaliza o diferenta: cu cat mai bogat este vocabularul cu atat mai bogata este experienta ce poate fi transmisa si viceversa;

- fiecare cuvant aduce cu sine, in afara de sensul propriu, o cantitate de "informatie paralela" despre cel care il foloseste: varsta, profesia, nivelul cultural, poate ideile politice...;

- fiecare cuvant contine o judecata, o opinie despre obiectul pe care-l descriem;

- fiecare cuvant pentru a fi inteles trebuie sa fie asociat unei imagini mentale si, ca o consecinta, aceasta imagine ne vine in minte de fiecare data cand auzim sau folosim cuvantul respectiv;

- daca un cuvant se refera la o stare emotionala, pentru a fi inteles el trebuie sa fie asociat cu starea respectiva, dar aceasta relatie poate fi parcursa si in sens.

Plecand de la aceste premise, daca suntem de acord ca limbajul alcatuit din cuvinte are o imensa putere asupra receptorului, a celui care asculta, este de mirare faptul ca niciodata nu ne gandim la un lucru de domeniul evidentei: primii care "asculta" cuvintele noastre suntem...chiar noi!!!

Binenteles acest lucru nu este valabil doar in cazul in care emitem vocal un mesaj.
Din momentul in care ne trezim dimineata, punem in functiune un mecanism de gandire bazat de fapt tot pe model verbal.
Putem chiar spune ca, intr-un anumit sens, acest mecanism nu se opreste niciodata pentru ca atunci cand dormim controlul functionarii sale este "pasat" subconstientului.
De ce nu ne punem intrebarea: daca anumite cuvinte pot provoca o reactie negativa, o stare neplacuta interlocutorului nostru, care poate fi efectul acestui bombardament, pe care dobandim automatisme verbale il exercitam constant, asupra propriei persoane?
Parerea mea este ca putem vorbi de ceva foarte apropiat unei "spalari a creierului" pe care ne autoadministram!
Nu incercam acum o analiza aprofundata a mecanismelor care stau la baza relatiei cuvant/imagine/emotie, dar cred ca veti accepta faptul ca in fond in mintea noastra nu exista nici un lucru "real", ci doar o descrierea, imaginea pe care o avem asupra acestuia.
Sa ne reamintim ca imaginea aceasta este creata tot prin intermediul unor cuvinte si ca fiecare cuvant aduce dupa sine informatii paralele si comunica o stare emotionala.
Astfel ne va deveni probabil clar, de ce anumite fenomene aparent "inexplicabile" le traim foarte des: haideti sa analizam un moment, care sunt cuvintele pe care le folosim cel mai frecvent si sa vedem daca acestea contin informatii despre experienta noastra.
Cat de des folosim cuvinte ca: "esec", "frustrare", "problema", "faliment", pentru a descrie o situatie de criza?
Ganditi-va cat de mult ar diferi evaluarea noastra daca in locul acestora am folosi termeni ca: "sfidare", "oportunitate", "experienta"?
Vi se pare ca acesta ar fi numai un mod de a ne juca cu semnificatiile cuvintelor?
Va adresez rugamintea de aasculta cu atentie atunci cand vorbeste un om de succes, un adevarat lider: nu o sa auziti niciodata o astfel de persoana folosind cuvinte ca: "plictiseala", "renuntare", "stres", "oboseala" nici atunci cand vorbeste despre altcineva: pare-se ca aceste cuvinte lipsesc pur si simplu din vocabularul sau.

Ceea ce am vrut sa va transmit este faptul ca pentru a impartasi o emotie sau sensul unui concept, noi efectuam in mod automat conexiunile mentale necesare pentru a-l "simti" in momentul in care este rostit.
De exemplu, pentru a intelege cuvantul"rosu" ne gandim automat la culoarea respectiva, iar pentru a intelege cuvantul "stres" intelectul nostru se plaseaza catre "imaginea" de stres cu tot ceea ce aceasta contine. Este probabil ca ceea ce v-am spus sa nu sune foarte credibil, motiv pentru care va propun sa lasam teoria la o parte si sa facem un experiment:

a) Cautati intre cuvintele pe care le folositi foarte des un numar de trei care contin o judecata negativa despre obiectul pe care fiecare il descriu; de fiecare data cand aceste cuvinte va vin in minte, incercati sa le schimbati cu altele, mai putin "dure" (vezi lista); cand aceasta schimbare ati realizat-o complet in sensul ca automat folositi alternativa la "duritati", treceti la o noua serie de trei, si asa mai departe (in general acest proces de "tranzitie" necesita 7-10 zile).

b) inlocuiti trei dintre cuvintele cu semnificatie pozitiva pe care le intrebuintati cel mai des cu altele care sa fie mai "entuziaste", poate chiar exagerat de pozitive.

Urcand "treptat pe aceasta adevarata scara catre gandirea pozitiva", ceea ce acum vi se pare poate un joc naiv, daca nu chiar o gluma nesarata, veti constata ca este o realitate.
Schimbarea vocabularului obisnuit determina si o schimbare in modul de a gandi, de a simti, de a...trai!
Inca doua lucruri:
- uneori suntem tentati sa intram intr-o stare negativa datorita situatiei in care ne aflam. Nu cred insa ca imi puteti da exemple de persoane care au reusit sa depaseasca o situatie dificila lasandu-se prada disperarii...;
- cand am inceput sa invat limba romana lucru care m-a frapat cel mai mult a fost expresia "nu va suparati..." ca mod de a obtine atentia.
Dupa parea mea aceasta explica macar in parte de ce unii sunt enervati de dimineata si pana seara.
Va invit sa folositi o alta constructie de genul: "fiti amabil..." sau "va rog..." si va garantez ca veti obtine o imbunatatire a relatiilor cotidiene...Noroc!

De ce nu inlocuim...cu sau pentru punctul "b", sa inlocuim... cu

furios agitat bine extraordinar deprimat obosit satisfacator promitator uimit mirat fericit in al noualea cer stres nerabdare decis hotarator dezastru problema frumos splendid nebun exuberant spectaculos fantastic gelos posesiv innebunit preocupat enervant curios.

Articol preluat!

Maxima zilei!

2010-04-12T07:23:00.003+03:00

"Cand incetezi sa mai faci publicitate
pentru a economisi bani,
e ca si cand ai opri ceasul
pentru a economisi timp."

O combinatie de haine cu stil!

2010-04-11T19:40:00.000+03:00

Eu pot!

2010-04-09T23:39:00.000+03:00

“Dacă ajungi să crezi că eşti înfrânt, atunci chiar eşti;
Dacă crezi că nu mai poţi îndrăzni, nu o vei face;
Dacă îţi place să caştigi, dar nu crezi că poţi,
mai mult ca sigur nu vei putea;
Dacă te gândeşti că vei pierde, ai şi pierdut deja,
pentru că succesul începe cu voinţa;
Totul este o stare de spirit.
Dacă crezi că eşti surclasat, aşa va fi.
Trebuie să ţinteşti sus dacă vrei să te ridici,
Trebuie să fii sigur pe tine, înainte de a spera să câştigi ceva.
Bătăliile vieţii nu sunt câştigate întotdeauna de cel mai puternic,
Ci mai devreme sau mai târziu, va câştiga cel care se gândeşte:
“Eu pot!” “

Maxima zilei!

2010-04-08T07:02:00.000+03:00

"Never let yesterday use up too much of today."

Despre Ipad!

2010-04-04T22:32:00.001+03:00

Specificatiile tehnice Ipad

* Inaltime: 24,28 cm
* Latime 18,97 cm
* Grosime: 1,34 cm
* Greutate: 0,68 kg (modelul Wi-Fi), 0,73 kg (modelul Wi-Fi + 3G)
* Display: diagonala de 9,7″, iluminat cu LED, rezolutie 1024×768
* Conexiune date: WiFi (802.11a/b/g/n), Bluetooth 2.1 + EDR. Pentru modelele cu 3G: UMTS/HSDPA (850, 1900, 2100 MHz); GSM/EDGE (850, 900, 1800, 1900 MHz)
* Stocare date: flash drive intern de 16GB, 32GB sau 64GB
* Procesor: Apple A4 la 1GHz
* Baterie: baterie de 25Wh care permite atingerea unei autonomii de pana la 10 ore in cazul navigarii pe internet, sau a vizionarii de filme.
Intr-o miscare inteligenta, iPad va putea rula aproape oricare din cele 140.000 de aplicatii iPhone din App Store. Exista posibilitatea rularii la rezolutia lor initiala, caz in care vor ocupa doar o parte din ecran, sau dubland rezolutia pe fiecare latura, caz in care va ocupa intreg ecranul. Prin intermediul noului iPhone OS 3.2 (aflat acum in stadiu beta si pentru iPhone), dezvoltatorii vor putea de acum inainte sa lanseze aplicatii care sa foloseasca rezolutia iPad-ului.
Nu avem in acest moment un smartphone sau laptop cu o autonomie atat de mare in conditiile unei utilizari pentru vizionarea filmelor sau a navigarii pe internet, asa ca din acest punct de vedere iPad sta intr-adevar foarte bine. De fapt, Apple sta foarte bine la autonomie si in cazul laptop-urilor sale MacBook, iar la baza deciziei de a folosi un procesor propriu in cazul iPad poate sta tocmai dorinta de a-l putea optimiza cat mai bine pentru consumul de energie.
Apple lanseaza practic, odata cu iPad, al treilea magazin online, dupa iTunes (audio/video), App Store (aplicatii). Este vorba despre Book Store, care va permite prin intermediul aplicatiei iBooks achizitionarea si gestionarea cartilor electronice pe iPad. Desi multi s-au aruncat sa numeasc iPad-ul drept un Amazon Kindle killer, piata cred ca poate accepta 2 colosi in acelasi timp. Kindle va avea avantajul unor preturi mai bune pentru carti, o autonomie mult mai buna (2 saptamani fata de 10 ore) ca si un posibil avantaj al folosirii tehnologiei e-ink pentru ecran.
Apple trebuia sa vina cu o functionalitate care sa nu se regaseasca pe un smartphone, sau care sa fie foarte greu de realizat cu un smartphone. Si asa a aparut o versiune de iWork special gandita pentru iPad. iWork este suita de tip Office pe care Apple o comercializeaza pentru Mac-urile sale. Asadar, iPad va avea posibilitatea nativa de a vizualiza si edita documente text, spreadsheet-uri si prezentari. Se pot citi documente iWork ‘09 si Microsoft Office si se pot salva fisiere in formatul iWork ‘09 sau PDF.
Toti cei care au reusit sa puna mana pe un iPad au fost incantati de ecran. Si nu e de mirare: iPhone a adus cel mai bun ecran in momentul lansarii si chiar si acum se afla in plutonul fruntas desi nu au fost aduse imbunatatiri in aceasta directie. Noul ecran folosit de iPad vine cu iluminare LED si un panel de tip IPS cu unghiuri mari de vizualizare. Ecranul are insa 2 dezavantaje, desi ambele au explicatiile lor: marginea ecranului este destul de lata (cel mai probabil pentru a putea fi tinut bine in maini si a nu atinge din greseala ecranul cu degetele), iar formatul acestuia este 4:3. Desi formatul 4:3 este foarte potrivit citirii cartilor sau/si ziarelor, nu este deloc potrivit pentru vizionarea filmelor, care se regasesc in buna masura in format wide, 16:9.
Concluzii

Daca e sa analizam declaratia lui Steve Jobs, referitoare la avantajele iPad fata de laptop-uri si iPhone ajungem la urmatoarele concluzii:

* navigarea pe internet va fi fara indoiala mai usoara si mai interesanta pe iPad decat pe iPhone, insa lipsa suportului pentru formatul Flash vine ca un mare dezavantaj fata de laptop-uri
* email-ul este mai usor de folosit decat pe iPhone si comparabil cu un laptop, mai ales daca se foloseste o tastatura externa
* vizualizarea de fotografii are farmecul ei aparte pe un dispozitiv cu touch, asa ca putem spune ca se situeaza peste un laptop. Calitatea ecranului ajuta semnificativ de asemenea.
* vizionarea filmelor – in sfarsit exista posibilitatea redarii filmelor HD (720p) ceea ce reprezinta un mare pas inainte fata de iPhone. Din pacate, formatul 4:3 al ecranului duce la generarea de benzi negre deasupra si sub imagine. De asemenea, in cazul in care nu va exista posibilitatea redarii oricarui film de pe PC (prin sincronizare directa cu acesta), laptop-ul va detine in continuare suprematia.
* auditia melodiilor in afara de portabilitate, nu exista cu adevarat avantaje fata de un laptop. Iar un iPhone este chiar mai portabil decat un iPad, beneficiind insa de difuzoare mai slabe.
* jocurile – o noua generatie de jocuri va putea fi dezvoltata pe baza platformei hardware a iPad-ului. Putem sa ne asteptam la o grafica mult mai buna. A compara insa jocurile de pe iPad cu cele de pe un laptop este dificil. Un laptop poate avea o grafica mai buna, dar feeling-ul interfetei touch poate recupera din diferenta.
* citirea cartilor electronice – cu siguranta iPad-ul se preteaza mai bine decat iPhone pentru citirea cartilor electronice. Fata de laptop, are aparent avantajul unui bookstore integrat, insa Amazon poate fi accesat fara probleme de pe laptop.

In concluzie, iPad invinge iPhone la 6 din 7 categorii, in timp ce la auditia melodiilor avem egalitate. Laptop-ul invinge iPad-ul la 3 categorii (internet, filme, melodii), iPad-ul invinge la o categorie (fotografii) in timp ce la 3 categorii avem egalitate (email, jocuri, carti electronice). Nevoia de portabilitate insa poate inclina balanta mai mult in favoarea iPad, pentru ca este mult mai usor de utilizat un dispozitiv de 0,7 kg, fata de unul de 2-3 kg.

Maniac dupa Apple!!!!

2010-04-04T20:28:00.000+03:00

Sunt mare fan Apple,am un Iphone 3G,am avut pana de curand un MacBook Pro Unibody design (pe care-l regret si acum) dar am ramas fermecat de noul Ipad!
Dar pana a scrie despre noul Ipad,as vrea sa scriu de unde a pornit aceasta ''dragoste'' fata de Apple!
Pana in momentul in care am luat hotararea de a lua MacBook Pro,am tot cautat pareri,am tot pus intrebari cam pe toate site-urile,inclusiv pe cel oficial Apple.Chiar daca exista posibilitatea sa fie doar din curiozitatea unui posibil client,cei de la Apple,au fost foarte prompti in raspunsuri si precizari la toate nelamuririle mele,ba chiar m-au si sunat,mi-au facut ei o programare la un test aici la un reseller din Romania!
M-am interesat de unde aceasta atitudine a lor fata de un potential client din Romania si am ramas surprins de politica lor de marketing,ar putea invata foarte multi comercianti romani si chiar companii straine care activeaza in Romania!De fapt nu numai comercianti straini din Romania ci si multi dintre prestatori sau furnizori de servicii straini (chiar banci si institutii financiare straine) care activeaza la noi,dar asta e alta discutie......poate alta data!!!!
Dupa ce am achizionat laptopul de la unul din resellerii romani,o noua surpriza de la Apple.com!
Am primit un telefon (au vazut cand am inregistrat seria laptopului la ei,pe site-ul oficial) prin care se ofereau ca periodic,daca doresc si nu ma deranjeaza,sa-mi ofere sprijinul si suportul legat de produsul si produsele lor,atat telefonic cat si pe email,deci am ramas.......
Asta da,mentinere a legaturii cu clientul,asta da servisare post vanzare,desi le-am spus ca nu mai am acel laptop,parca sunt mai ''inversunati'' cu emailurile!!! :)
As vrea sa fac o precizare nu am absolut nici o legatura cu Apple,nu le fac reclama,lucrez in mediul financiar-bancar,sunt doar un fan al lor si asta e parerea mea!

HRISTOS A INVIAT!!!!!!!!!!

2010-04-04T00:41:00.001+03:00

Un Paste plin de lumina si bucurii,tuturor!

2010-04-03T18:14:00.000+03:00

Despre iepurasul de Pasti!

2010-04-03T12:42:00.000+03:00

Cand primavara se apropie, fiecare dintre noi asteapta cu nerabdare Sarbatoarea Sfanta a Invierii Domnului. Dar mai ales cand avem copii, Pastele nu este complet daca nu mentionam si despre iepurasul de Paste. Iepurasul de Paste este un personaj de poveste despre care se spune ca aduce oua vopsite si dulciuri copiilor in Sfanta zi de Paste.

Traditia iepurasului de Paste este un ritual pagan, care nu are nicio legatura cu sarbatoarea Mortii si Invierii lui Iisus Hristos. In realitate, iepurasul reprezinta simbolul fertilitatii si al naturii care se trezeste la viata odata cu venirea primaverii.

Legenda iepurasului, ca un simbol al Pastelui, a fost pentru prima data mentionata in Germania, avandu-si originea probabil in traditia populara precrestina. Primii care au facut dulciuri in forma de iepurasi au fost germanii, iar primele astfel de dulciuri inventate erau facute din coca si zahar.

Ca si Mos Craciun, si iepurasul de Paste, sau “Oschter Haws” cum mai este numit, este asteptat de copiii de toate varstele cu mare bucurie si emotie, fiind considerat una dintre marile placeri ale copilariei. Se spune ca daca copiii au fost cuminti de-a lungul anului, iepurasul darnic le va aduce in ziua de Paste oua de ciocolata, iepurasi de ciocolata si multe alte dulciuri numai de el facute.

Traditia spune ca cei mici trebuie sa construiasca un cuib sau un cosulet intr-un loc ferit de privirile celor mari undeva in casa sau in gradina, in care iepurasul sa depuna darurile bine-meritate de catre copiii cuminti.
Unele povesti amintesc ca sarbatoarea Pastelui (“Easter” in engleza) si-a luat numele de la zeita Anglo- Saxona Eostre, care avea ca animal de companie un iepure. Este impresionant, dar acest iepuras al zeitei Eostre a facut primul ou colorat. Pornind de la aceasta legenda, americanii au inventat jocul “ascunsului oulaor” si “vanatoarea de oua”.

Fiecare popor are o alta viziune referitor la iepuras, dar pana la urma el este doar un mit care nu trebuie uitat, mai ales de catre copii.

In zilele noastre, simbolul iepurasului a fost intinat, transformandu-se intr-un lucru comercial, aproape intr-o industrie. In apropierea sabatorilor Pascale, magazinele sunt pline pana la refuz de iepurasi de plus si de jucarie, de ciocolata si diferite dulciuri in forma de iepuras, care se vand ca pe banda rulanta.

Nu uita sa-i povestesti micutului tau nazdravan despre iepurasul de Paste! Sa nu lasam aceasta traditie sa piara, si nici sa nu lasam sa se transforme in ceva comercial si lipsit de valoare.

Cu forte noi!

2010-04-02T07:05:00.000+03:00

De ieri a inceput un nou trimestru....o noua provocare....sper sa fie cel putin pe jumatate la fel de bun,ca cel abia incheiat (asta e ceea ce sper),dar mai mult ca sigur va fi cel putin dublu,ca realizari,sunt convins de asta!
Ca-l pornim cu forte proaspete,asta va fi probabil de marti,dupa sarbatori!
Nu uitati,ATITUDINEA FACE DIFERENTA!

Clientii cumpara.....emotii!!!!

2010-03-30T22:55:00.000+03:00

Fiind pasionat de vanzare,citesc cam tot ce prind in domeniu!!!!
Le povesteam colegilor azi despre ce cumpara de fapt clientii....emotii,stari sufletesti (asta daca nu-mi puteti arata produse in sistemul financiar-bancar,poate le aveti ambalate in cutii sau altceva :) )!!!!
Stiu ca suna ciudat,dar faceti un exercitiu......faceti un scenariu cu si despre clientul respectiv....pe termen lung,atingeti comfortul psihic,financiar si mai mult ca sigur vanzarea e asigurata,mie imi iese de cele mai multe ori!!!!!!
OAMENII CUMPARA SI VAND OAMENI!!!!!

Maxima zilei!

2010-03-29T23:21:00.002+03:00

“Nu te teme de schimbari. S-ar putea sa fie chiar raspunsul pe care-l cautai.”

Despre atitudine (1) !!!!

2010-03-29T23:13:00.001+03:00

''Atitudinea este o alegere. Nu conteaza ceea ce se intampla cu tine, ci ceea ce se intampla in tine. Oricine, indiferent cat de rele sunt circumstantele, poate gasi o cale de a mentine o atitudine pozitiva, de a exprima entuziasm si de a exersa motivarea ca metoda de a merge mai departe.Atitudinea poate fi citita pe fata fiecaruia.''

Vor mai urma....am multe de ''spus'' despre atitudine!!!!
:)

Aglomeratie mare.....cu folos!!!!!!

2010-03-29T22:52:00.001+03:00

Ma uitam zilele astea,la unele banci,vorbeam cu unii colegi,prieteni din domeniul bancar,''pomana'' ca asta de acum cu actualizarea datelor,cand intra in toate sucursalele din toate bancile,clienti sa-si actualizeze datele obligatoriu pana la 31.03,nu vom mai avea curand!
Fratilor,nu va mai plangeti ca-i aglomerat,cu o ocazie ca asta,cand intra clienti cu duiumul si putem sa vindem mult.....si de toate,nu stiu cand ne vom mai intalni,fiti realisti si profitati.....
Acum puteti sa va faceti clienti.....pe termen lung.....le puteti vinde de toate cum nici nu va-nchipuiti....de voi depinde.....
Nu porniti cu idei preconcepute fata de clientul din fata voastra,promovati....incercati sa vindeti....nu va imaginati ce surprize veti avea,de la niste clienti care aparent nu ''spun'' nimic....vorbiti,comunicati....puneti intrebari.....repet,veti avea surprize....
Aveti ocazia sa faceti crossell....chiar in astea 2 zile care au mai ramas.....mai mult ca de obicei....
Din experienta va scriu........ATITUDINEA FACE DIFERENTA!!!!!!

de gandit!!!!!!!!!!!

2010-03-28T11:22:00.003+03:00

"When you develop yourself to the point where your belief in yourself is so strong that you know you can accomplish anything you put your mind to, your future will be unlimited."

"The way we communicate with others and with ourselves
ultimately determines the quality of our lives."

La multi ani!

2010-03-28T11:16:00.002+03:00

la multi ani,tuturor ''florilor'' !!!!!!!!!
:)

frumoasa piesa,frumoase haine....interesant mesaj

2010-03-27T17:53:00.000+02:00

Despre succes!

2010-03-27T17:28:00.002+02:00

“Succesul este o calatorie si nu o destinatie, iar calatoria nu se sfarseste niciodata”

Bine (ca) ne-am gasit!

2010-03-27T17:14:00.001+02:00

As vrea sa-ncep postarile pe blogul meu,cu un filmulet care mi-a fost prezentat zilele trecute si care pe mine impresionat.....pe toti cei care avem contact cu partea de vanzare ar trebui sa ne motiveze!